Halucinacion
| Halucinacion | ||
|---|---|---|
| Clasificacion | ||
| Specialidad | sikiatria | |
| Codificacion | ||
| ICD-11 | MB27.2 | |
| MedlinePlus | 003258 | |
| MeSH | D006212 | |
| [Edita Wikidata] · [Manual] | ||
Un halucinacion ta un experencia sensorial cu no ta coresponde cu realidad fisico. Den otro palabra, un individuo ta percibi un estimulo cu no ta presente den e mundo externo. Durante un halucinacion un ta tende, mira, sinti, hole of purba cosnan cu ta realmente ausente. Tur hende de bes en cuando ta experencia un percepcion cu no ta coresponde cu realidad.[1]
Halucinacionnan ta bira un problema solamente ora nan ta causa ansiedad of depresion. Den e casonan aki, halucinacion ta, mayoria be, frecuente y tin un contenido intrusivo of spantoso. Tin biaha halucinacion por conduci na situacionnan peligroso, por ehempel, ora di haci tareanan cu ta causa e halucinacion.[1]
Un halucinacion por ta parti di un psicosis, pero no ta tur hende cu halucinacion ta psicotico. Psicosis hopi biaha ta encera tambe delirio (pensamentonan cu no ta coresponde cu realidad) y comportacion of pensamento altera.[2]
Nomber
[editá | editá fuente]E palabra "halucinacion" ta deriva for di e palabra latin halucinare, cu ta nifica "soña" of "disparate". E termino a wordo uza pa prome biaha den psikiatria na 1837 door di e sikiatra frances, Jean-Étienne Esquirol.
Clasificacion
[editá | editá fuente]Halunicacion por encera cualke di e sentidonan:
- Halucinacion visual of halucinacion optico: Un ta mira imagennan cu no ta presente realmente. Por ehempel, mira un hende pasa cana ora cu ta resulta di ta un taki ta zwaai den bientu.[1] Ora un individuo ta mira solamente deformacion di realidad, manera cambio di color, of imagen cu ta bira hol of bol; esakinan ta wordo yama ilusion visual. Halucinacion visual por sucede tambe cu e wowo cera.
- Halucinacion auditivo, acustico of di oido: Un ta tende zonido of bosnan sin un fuente externo. E forma di halunicacion mas comun ta inclui tende bosnan sin cu ningun hende ta papia. Un ehempel di esaki lo por ta tende bo nomber, mientras cu no tin ningun hende den bisindario.[1]
- Halucinacion di olfato: Un ta hole holo cu no ta presente den e bisindario.
- Halucinacion di smaak: Un ta purba sabornan cu ta ausente.
- Halucinacion somatico ta relaciona cu sensacion y sentimentonan cu no ta coresponde cu un estimulo fisico. Esaki por sucede denter e curpa, of na e superfisie (of net abou) di e cuero. Den e ultimo caso, esaki ta yama halucinacion tacto of halucinacion taktil.

Halucinacion taktil di haraña imaginario ta cana riba ceuro.
Tin biaha funcionan sensorial por influencia otro, manera mira zonido of hole color. E fenomeno aki ta wordo yama sinestesia. Al contrario di un halucinacion, sinestesia no ta un fenomeno patologico, pero un forma di copula sentidonan sensorial cu por wordo verifica cientificamente.
Causa
[editá | editá fuente]Halucinacion por tin varios causa. Tin biaha nan ta parti di un condicion di trastorno mental, manera schizofrenia of depresion cu caracteristicanan psicotico. Sinembargo, halucinacion por sucede tambe debi na:[2]
- Severamente falta di soño of stress severo
- Rouw of experencia traumatico
- Uzo di substancia (manera alcohol, cannabis, of otro droga)
- Causa fisico manera keintura, demensia, of malesanan neurologico
Referensia
|