Sari la conținut

Giorgio de Chirico

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Giorgio De Chirico)
Giorgio de Chirico
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Vόlos, Tesalia⁠(d), Grecia[5][6][7][8] Modificați la Wikidata
Decedat (90 de ani)[1][3][4][9] Modificați la Wikidata
Roma, Italia[10][5][6][7] Modificați la Wikidata
Înmormântatchiesa di San Francesco a Ripa[*][[chiesa di San Francesco a Ripa (church in Rome, Italy)|​]][12] Modificați la Wikidata
PărințiEvaristo de Chirico[*]​ Modificați la Wikidata
Frați și suroriAlberto Savinio[*]​[13] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuRaisa Samuilovna Gurevici[*][[Raisa Samuilovna Gurevici (Ukrainian dancer and archaeologist (1894–1979))|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Italia[14] Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor
sculptor
scriitor
scenograf
ilustrator[*]​
designer de bijuterii[*]​
desenator[*]​
artist grafic[*]​ Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiParis[3]
Atena[3]
Ferrara[3]
Florența[3]
Roma[3]
München[3] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[2]
limba italiană[2][15]
limba greacă modernă
limba germană Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticpictură  Modificați la Wikidata
StudiiAcademia de Arte Frumoase din München[5] ,  Școala de Arte Frumoase din Atena[*]​  Modificați la Wikidata
Profesor pentruLuca Bestetti[*]​ ,  Zeev Tsuk[*]​  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticămetaphysical painting[*][[metaphysical painting (painting movement)|​]][11]  Modificați la Wikidata
Opere importanteThe Song of Love[*][[The Song of Love (pictură de Giorgio de Chirico)|​]], The Uncertainty of the Poet[*][[The Uncertainty of the Poet (pictură de Giorgio de Chirico)|​]] ,  Mystery and Melancholy of a Street[*][[Mystery and Melancholy of a Street (pictură de Giorgio de Chirico)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul de Merit al Republicii Federale Germania în grad de mare cruce[*]​
Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*]​
ordine civile di Savoia[*][[ordine civile di Savoia (Military order)|​]]
Ordinul de Merit al Republicii Italiene în grad de mare ofițer[*]​ ()  Modificați la Wikidata
Site oficialhttp://www.fondazionedechirico.org/?lang=it[5]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Giorgio De Chirico (n. , Vόlos, Tesalia⁠(d), Grecia – d. , Roma, Italia), cunoscut și ca Népo, a fost un pictor suprarealist italian, poate cel mai enigmatic exponent al artei figurative din secolul al XX-lea.

Născut în Volos, Grecia dintr-o mamă grecoaică și un tată sicilian, de Chirico este fondatorul La scuola metafisica în arte.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Giorgio de Chirico s-a născut la 10 iulie 1888 în orașul portuar Volos din Tessalia (Grecia), localitate de unde - potrivit legendei - argonauții au pornit în căutarea lânii de aur. Tatăl lui era sicilian iar mama lui era greacă. Tatăl lui lucra ca inginer. În 1903 se înscrie la Politehnica din Atena, secția de Belle-Arte, participând la început la cursurile de desen, apoi lucrează și pictură în ulei. Se duce adesea să picteze pe câmp în împrejurimile Atenei, sau pe dealurile golfului Falero. În urma morții tatălui său (1906), părăsește Grecia împreună cu mama și fratele mai mic, Andrea, stabilindu-se pentru un timp la München (Germania). Amândoi sunt excepțional de talentați; Andrea studiază muzica (va deveni mai târziu celebru sub numele de Alberto Savinio), în timp ce Giorgio își începe studiile la Academia de Arte Frumoase. În München admiră operele simboliste ale lui Arnold Böcklin și gravurile lui Max Klinger. Din Germania familia se mută în Italia (1908), mai întâi la Milano, de unde Giorgio pleacă la Florența, unde vizitează galeriile "Degli Uffizi" și sălile de pictură din "Palazzo Pitti". În acest timp, De Chirico pictează o serie de tablouri de inspirație böckliniană, dar - influențat de operele lui Friedrich Nietzsche - începe seria tablourilor care vor constitui preludiul picturii sale zise "metafizice".

Între 1911 și 1915, Giorgio De Chirico lucrează la Paris și, în anul 1912 expune trei pânze în cadrul "Salonului de Toamnă", apoi la "Salonul Artiștilor Independenți". Îl cunoaște pe poetul Guillaume Apollinaire, primul care va denumi tablourile lui "pictură metafizică", și frecventează cercul artiștilor Pablo Picasso, André Derain și Constantin Brâncuși. Când Italia intră în război, De Chirico este repartizat la un detașament din Ferrara. În acest timp va coresponda cu Tristan Tzara, "părintele" dadaismului, care se găsea la Zürich în Elveția.

După război, în 1918, De Chirico va locui la Florența și Roma. Pictează portrete și autoportrete, compoziții cu fructe, pești și diferite obiecte, tablouri de pură invenție, execută decoruri și costume pentru spectacole de balet. În anul 1919, are loc prima sa expoziție personală. În 1925 se întoarce la Paris și continuă seria tablourilor de fantezie și imaginație gen "Manechine stând jos", "Gladiatori", "Cai antici". Renunță treptat la pictura metafizică, îi copiază pe marii maeștri și începe să creeze într-un stil apropiat de academism.

În 1935 pleacă la New York, unde lucrează timp de optsprezece luni la tablouri cu diferite subiecte. După ce în 1939 execută schițe de decor pentru Teatrul de Operă "Covent Garden" din Londra, se stabilește pentru un timp la Milano. În 1942 se află la Florența, producția sa oscilează între tablouri în stil realist și altele de imaginație, revenind la pictura metafizică. La sfârșitul anului 1943 se mută la Roma, unde se remarcă aceleași preocupări. Execută numeroase decoruri și schițe de costume pentru Opera din Roma, Teatrul Comunal din Florența și Teatrul de Operă Scala din Milano. Este autorul unui mare număr de litografii și ilustrații pentru cărți. Giorgio de Chirico a avut și o intensă activitate publicistică referitoare la probleme de pictură și de tehnică folosită în artele plastice, într-o perioadă întinsă din 1914 până în 1961. Se stinge din viață la Roma pe 20 noiembrie 1978, la vârsta de 90 de ani.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în . 
  2. ^ a b c Bibliothèque nationale de France. „Giorgio de Chirico” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în . 
  3. ^ a b c d e f g h „Giorgio de Chirico” (în neerlandeză). RKDartists[*]. Wikidata Q17299517. 
  4. ^ a b Emmanuel Bénézit; Edmond-Henri Zeiger-Viallet; Jacques Busse (). Giorgio de Chirico (în engleză). Benezit Dictionary of Artists[*]. ISBN 978-0-19-977378-7. OCLC 662407525. OL 33251159M. Wikidata Q24255573. 
  5. ^ a b c d https://hedendaagsesieraden.nl/2019/08/12/giorgio-de-chirico/.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ a b „Archivio Storico Ricordi”. Wikidata Q3621644. Accesat în . 
  7. ^ a b „RKDartists” (în neerlandeză). RKDartists[*]. Wikidata Q17299517. 
  8. ^ https://fondazionedechirico.org/en/giorgio-de-chirico/.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. ^ „Giorgio de Chirico” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în . 
  10. ^ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în . 
  11. ^ https://www.tate.org.uk/art/art-terms/m/metaphysical-art.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  12. ^ „Giorgio de Chirico” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056. 
  13. ^ „Giorgio de Chirico” (în engleză). Union List of Artist Names. . Wikidata Q2494649. Accesat în . 
  14. ^ „Giorgio de Chirico” (în engleză). Museum of Modern Art online collection[*]. Wikidata Q73268604. Accesat în . 
  15. ^ „Giorgio de Chirico”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133. 

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • it — 1982 - Baldacci Paolo și Fagiollo Dell'Arco, Maurizio (1982), Giorgio de Chirico Parigi 1924-1930, Galleria Philippe Daverio, Milano, pp. 22.
  • it — 1985 - Fagiolo, Maurizio și Cavallo, Luigi, De Chirico. Disegni inediti (1929), Edizioni grafiche Tega, Milano, pp. 140
  • it — 1990 - Brandani, Edoarto (curator), Di Genova, Giorgio și Bonfiglioli, Giorgio de Chirico, catalogo dell'opera grafica 1969-1977, Edizioni Bora, Bologna, 1990 și 1999, pp. 247
  • it — 1998 - Cavalesi, Maurizio și Mori, Gioia, De Chirico, Giunti Editore, Firenze, 1988 și 2007, pp. 50
  • it — 1999 - Fagiollo Dell'Arco, Maurizio, L'opera completa di de Chirico 1908-1924, Rizzoli, Milano, 1984 și 1999, pp. 121
  • it — 1991 - Fagiollo Dell'Arco, Maurizio, Giorgio de Chirico carte, Extra Moenia Arte Moderna, Todi, Milano, pp. 64
  • it — 1988 - Gimferrer, Pere, De Chirico, 1888-1978, opere scelte, Rizzoli, Milano, pp. 128
  • it — 2006 - Holzney, Magdalena, De Chirico, Taschen, Köln, pp. 96
  • it — 2007 - Mori Gioia, De Chirico metafisico, Giunti, Firenze, pp. 50
  • it — 2012 - Pontiggia, Elena și Gazzaneo, Giovanni (2012), Giorgio de Chirico. L’Apocalisse e la luce, Silvana Editoriale, Cinisellobalsamo, pp. 119

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Giorgio_de_Chirico&oldid=16843924