Python
Python este un limbaj de programare dinamic multi-paradigmă, creat în 1989 de olandezul Guido van Rossum. Van Rossum continuă și în ziua de astăzi a fi un lider al comunității de dezvoltatori care continuă să perfecționeze limbajul Python și implementarea de bază a acestuia, CPython, scrisă în C. Python este folosit de companii și organizații ca NASA, Google, Yahoo!, utilizat ca limbaj de scriere în multe aplicații, inclusiv aplicații lider în sfera graficii 3D. Multe sisteme bazate pe Unix, inclusiv Linux, BSD și Mac OS X includ din start interpretorul CPython.
Limbajele dinamice sunt deseori caracterizate prin tipizare dinamică, sunt interpretate, au management de memorie automatizat (garbage collecting) și au un nivel înalt de abstractizare. Tipizarea dinamică permite declararea variabilelor fară declararea tipului variabilei, interpretatorul determinînd tipul variabilei după conținutul sau operațiile efectuate.
În acest mod, în declarațiile:
a=10 #a va fi consider un număr întreg b=11.5 #b va fi considerat un număr float c=’un rind de text’#c va fi considerat un string
Dar Python este puternic tipat, adică interpretatorul nu permite operații de tip cast ca în C, deși sunt unele excepții logice ca lucrul cu numere întregi și numere float.
Python este un limbaj multi-paradigmă, concentrându-se asupra programării imperative, orientate pe obiecte și funcționale, ceea ce permite o flexibilitate mai înaltă în scrierea aplicațiilor. Din punctul de vedere al sintaxei, Python are un număr de contrucții și cuvinte cheie cunoscute oricărui programator, dar prezintă și un concept unic: nivelul de indentare are semnificație sintactică. Blocurile de cod sunt delimitate prin simplă indentare. În C un astfel de blocuri sunt deseori desemnte prin paranteze acolade, {<cod>}, dar în Python nu este nevoie de astfel de construcții. Nivelele de indentare poartă același rol. Această importanță a indentării este foarte suprinzătoare pentru mulți noi utilizatori ai limbajului Python, chiar dacă sunt programatori cu experiență. Dar o astfel de utilizare a indentării permite codului să fie mai ușor de citit și mai compact. Programatorii cu experiență oricum indentează codul sursă, oricare ar fi limbajul, fiindcă aceasta permite a structura codul sursă și al face mai citeț și mai pe înțelese, iar Python face din această deprindere folositoare o cerință strictă. Un exemplu analogic ar fi Java, care forțează programatorii să delimiteze clasele în fișiere aparte, din motive de organizare și sporire a eficienței de scriere a softului în echipe.
Ca multe alte limbaje dinamice, Python permite procesarea foarte flexibilă a listelor (tablourilor). Listele nu sunt statice, și pot conține orice tipuri de date, în cadrul aceleiași liste:
lista = [10, ‘caractere’, variabile, [‘alte’,’liste’], chiar_si_functii]
și elemente noi pot fi adăugate sau eliminate fără a declara sau utiliza funcții de manipulare a memoriei. Alte structuri de date sunt tuplurile și dictionarele. Tuplurile sunt liste care au un numar prestabilit de elemente, și nu pot fi modificate parțial. Tuplurile pot fi utilizate în cazuri în care este nevoie de o anumită structură de date specializată, de exemplu coordonate în spațiul cartezian. Dicționarele sunt liste neordonate în care fiecare element are asociat o cheie, care poate fi număr sau șir de caractere. Dicționarele au foarte multe aplicații, inclusiv crearea hash-tabelelor.
Includerea acestor structuri, precum și a funcțiilor ce permit manipularea și prelucrarea lor, precum și multe alte biblioteci de funcții sunt prezente datorită conceptului “Batteries Included”, ce poate fi explicat prin faptul că Guido van Rossum și comunitatea ce s-a format în jurul limbajului cred că un limbaj de programare nu prezintă utilitate practică dacă nu are un set de biblioteci importante pentru majoritatea dezvoltatorilor.
Din acest motiv Python include bibioteci pentru lucrul cu fișiere, arhive, fișiere XML și un set de biblioteci pentru lucrul cu rețeaua și protocoalele Internet(HTTP, Telnet, FTP). Un număr mare de platforme Web sunt construite cu utilizarea Python. Capabilitățile limbajului ca limbaj pentru programare CGI sunt în afara oricăror dubii. De exemplu YouTube, unul din site-urile cu cel mai voluminos trafic din lume, este construit pe baza limbajului Python.
Popularitatea limbajului este în creștere începînd cu anul 2000, datorită faptului că Python permite crearea mai rapidă a aplicațiilor care nu cer viteze înalte de procesare a datelor. De asemenea este util ca limbaj de scriptare, utilizat în cadrul aplicațiilor scrise în alte limbaje. Modulele (bibliotecile) Python pot fi de asemenea scrise în C, compilate și importate în Python pentru a mări viteza de procesare.
Vezi și
Legături externe
 | Acest articol despre programare sau limbaje de programare este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa ! |