Łuna
| Tipo | planetary moon (en) | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| Epònemo | luze | ||||
| Ojeto pare | Tera | ||||
| Ojeti fiołi | Lunar Reconnaissance Orbiter (it) CAPSTONE Deep Space Gateway (it) orbita selenocentrica (it) Chandrayaan-2 (it) | ||||
| El se troa in | Łuna | ||||
| Creasion | 4 527 milioni de ani fa | ||||
| Dati orbitałi | |||||
| Tipo d'òrbita | orbita terrestre alta (it) | ||||
| Apoàpside | 405 500 km | ||||
| Periàpside | 363 300 km | ||||
| semiase major a | 384 400 km | ||||
| Esentrisità E | 0,0567 | ||||
| Perìodo orbitałe P | 27,321661 d | ||||
| Perìodo sinòdego | 29,530589 d | ||||
| Inclinasion i | 5,145 ° ↔ eclìtega | ||||
| Caratarìsteghe fízeghe e astronòmeghe | |||||
| Distansa da la Tera | 385 000,5 km [1] | ||||
| rajo | mèdia: 1 737,1 km Equatore: 1 738,14 km Poło: 1 735,97 km | ||||
| Diàmetro | 3 476,2 km[2] | ||||
| Piatamento | 0,00125 | ||||
| Diàmetro angołare | 34,1 ′[4] | ||||
| Àrea de superfise | 37 930 000 km²[3] | ||||
| Masa | 73,4767 Yg[5] | ||||
| Vołume | 21 968 000 000 m³ | ||||
| Densità mezana | 3,344 g/cm³[4] | ||||
| Gravità superfisałe ecuatoriałe | 1,62 m/s²[4] | ||||
| Albedo | 0,136 (Radianza (it) | ||||
| tenperatura de superfise |
| ||||
| Parte de | sistema Terra-Luna (it) | ||||
| Formà da | |||||
Ła Łuna el xe el único satèłite natural de ła Tera. El astro pi visin (ła distansa mèdia intrà el sentro de ła Tera e ła Luna el xe de 384 400 km) e el pi grando conosesto. El so diàmetro el xe de meno de un terso del terestre (3 476 km), ła so superfisie ła xe na na quarta parte (37 700 000 km²), e el so volume sirca 21 860 000 km³).
El so sìnboło astronòmego el xe
.
L'oservasion de la Luna inte l'antichità
[canbia | canbia el còdaxe]Inte i tenpi antichi no xera rare le culture, prevalentemente nomadi, che le credeva che la Luna la morise ogni note, sendendo intel mondo de le onbre; altre culture le pensava che la Luna inseguise el Sole (o viceversa). Ai tenpi de Pitagora, la xera considerà un pianeta al paro co i altri pianeti noti. Uno dei primi svilupi de l'astronomia xe sta la conprension dei sicli lunari. Xà intel V secolo a.C. i astronomi babilonexi i ga registrà i cicli de ripetision (saros) de le ecrixelunari[6] e i astronomi indiani i ga descrito i moti de elongasion de la Luna. Pì vanti la xe sta spiegà la forma aparente de la Luna, le faxi, e la causa della Luna piena. Anasagora afermò pa primo, intel 428 a.C., che Sole e Luna i fuse dele prie sfèreghe, indove el primo emete luce la seconda la riflete. Seben i cinexi de la dinastia Han i credese che la Luna la gavese un'energia di tipo Ki, la loro teoria ametteva che la luce de la Luna fuse solo un rifleso de que la del Sole. Jing Fang, visùo tra il 78 e il 37 a.C., el ga notà anca che la Luna gaveva na serta sfericità.[7] Intel secondo secolo dopo Cristo, Luciano di Samosata ga scrito un raconto indove i eroi i viajiava fino la Luna scovrendo che la gera disabità. Intel 499, l'astronomo indian Aryabhata mensionò inte la so òpara Aryabhatiya che la cauxa de la brilantesa de la Luna la xe proprio la riflesion de la luce solare.[8]
Proverbi
[canbia | canbia el còdaxe]"łuna in piè, marinaro sentà, łuna sentà, marinaro in piè" vol dire "se el pescador vede ke ła łuna xe alta e xe ciaro ghe convien star fermo a tera, se invese el pescador vede ke ła łuna xe basa e xe scuro el pol partire coła barca".
Gałeria de someje
[canbia | canbia el còdaxe]-
Cráter Tycho
-
Cráter Tsiolkovsky fotografà da el Apolo 15
-
Mar de la Tranquilidad
-
Mar Imbrium e el cráter Copèrnico'
Varda anca
[canbia | canbia el còdaxe]Bibliografìa
[canbia | canbia el còdaxe]- (EN) Walter Eugene Clark, The Aryabhatiya Of Aryabhata: An Ancient Indian Work On Mathematics And Astronomy, 2010, ISBN 1-162-91951-5.
- (EN) Asger Aaboe, Saros Cycle Dates and Related Babylonian Astronomical Texts, American Philosophical Society, 1991, ISBN 0-87169-816-1.
- (EN) Joseph Needham, Science and Civilisation in China: Volume 3, Mathematics and the Sciences of the Heavens and the Earth, Cambridge University Press, 1959, ISBN 978-0-521-05801-8.
Altri projeti
[canbia | canbia el còdaxe]
Wikimedia Commons el detien imàjini o altri file so Łuna
el detien schemi gràfeghi so
Notasion
[canbia | canbia el còdaxe]- ↑ URL de refarensa: https://cddis.nasa.gov/lw13/docs/papers/sci_williams_1m.pdf.
- ↑ URL de refarensa: https://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/factsheet/moonfact.html. Citasion: Equatorial radius (km): 1738.1.
- ↑ 3,0 3,1 3,2 voze de refarensanssdc.gsfc.nasa.gov.
- ↑ 4,0 4,1 4,2 URL de refarensa: https://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/factsheet/moonfact.html.
- ↑ (inglezo) 1° de zenaro del 2006, DOI:10.2138/RMG.2006.60.3. Sconosesta: inglezo (juto);
- ↑ Ciclo di Saros, INAF. Entrada il 25 maggio 2014 (archivià dal URL orizenałe il 25 maggio 2014).
- ↑ Needham, op. cit., pp. 413-414 .
- ↑ Clark, op. cit. .
| Controło de autorità | VIAF (EN) 311490648 · LCCN (EN) sh85087107 · GND (DE) 1085673251 · BNF (FR) cb119358377 (data) · BNE (ES) XX456648 (data) · NDL (EN, JA) 00573509 · WorldCat Identities (EN) 311490648 |
|---|
| Controło de autorità | VIAF (EN) 311490648 · LCCN (EN) sh85087107 · GND (DE) 1085673251 · BNF (FR) cb119358377 (data) · BNE (ES) XX456648 (data) · NDL (EN, JA) 00573509 · WorldCat Identities (EN) 311490648 |
|---|
