Salta al contegnùo

Łuna

Pending
Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
Cheło che te ghè schcià el rimanda a sta voxe, parché el xe on so sinònemo o el vien esplegà cuà drento. rimandamento da Luna
Infobox de Ojeto astronòmegoŁuna 
Tipoplanetary moon (en) Traduzi, planetary-mass moon (en) Traduzi e regular moon (en) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Epònemoluze Cànbia el vałor in Wikidata
Ojeto pareTera Cànbia el vałor in Wikidata
Ojeti fiołi
El se troa inŁuna Cànbia el vałor in Wikidata
Creasion4 527 milioni de ani fa Cànbia el vałor in Wikidata
Dati orbitałi
Tipo d'òrbitaorbita terrestre alta (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Apoàpside405 500 km Cànbia el vałor in Wikidata
Periàpside363 300 km Cànbia el vałor in Wikidata
semiase major a384 400 km Cànbia el vałor in Wikidata
Esentrisità E0,0567 Cànbia el vałor in Wikidata
Perìodo orbitałe P27,321661 d Cànbia el vałor in Wikidata
Perìodo sinòdego29,530589 d Cànbia el vałor in Wikidata
Inclinasion i5,145 ° ↔ eclìtega Cànbia el vałor in Wikidata
Caratarìsteghe fízeghe e astronòmeghe
Distansa da la Tera385 000,5 km [1] Cànbia el vałor in Wikidata
rajomèdia: 1 737,1 km
Equatore: 1 738,14 km
Poło: 1 735,97 km Cànbia el vałor in Wikidata
Diàmetro3 476,2 km[2] Cànbia el vałor in Wikidata
Piatamento0,00125 Cànbia el vałor in Wikidata
Diàmetro angołare34,1 ′[4] Cànbia el vałor in Wikidata
Àrea de superfise37 930 000 km²[3] Cànbia el vałor in Wikidata
Masa73,4767 Yg[5] Cànbia el vałor in Wikidata
Vołume21 968 000 000 m³ Cànbia el vałor in Wikidata
Densità mezana3,344 g/cm³[4] Cànbia el vałor in Wikidata
Gravità superfisałe ecuatoriałe1,62 m/s²[4] Cànbia el vałor in Wikidata
Albedo0,136 (Radianza (it) Traduzi) Cànbia el vałor in Wikidata
tenperatura de superfise
mìnemo  màsimo
95 K  390 K[3] Cànbia el vałor in Wikidata
Parte desistema Terra-Luna (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Formà da

Ła Łuna el xe el único satèłite natural de ła Tera. El astro pi visin (ła distansa mèdia intrà el sentro de ła Tera e ła Luna el xe de 384 400 km) e el pi grando conosesto. El so diàmetro el xe de meno de un terso del terestre (3 476 km), ła so superfisie ła xe na na quarta parte (37 700 000 km²), e el so volume sirca 21 860 000 km³). El so sìnboło astronòmego el xe ☾.

L'oservasion de la Luna inte l'antichità

[canbia | canbia el còdaxe]

Inte i tenpi antichi no xera rare le culture, prevalentemente nomadi, che le credeva che la Luna la morise ogni note, sendendo intel mondo de le onbre; altre culture le pensava che la Luna inseguise el Sole (o viceversa). Ai tenpi de Pitagora, la xera considerà un pianeta al paro co i altri pianeti noti. Uno dei primi svilupi de l'astronomia xe sta la conprension dei sicli lunari. Xà intel V secolo a.C. i astronomi babilonexi i ga registrà i cicli de ripetision (saros) de le ecrixelunari[6] e i astronomi indiani i ga descrito i moti de elongasion de la Luna. Pì vanti la xe sta spiegà la forma aparente de la Luna, le faxi, e la causa della Luna piena. Anasagora afermò pa primo, intel 428 a.C., che Sole e Luna i fuse dele prie sfèreghe, indove el primo emete luce la seconda la riflete. Seben i cinexi de la dinastia Han i credese che la Luna la gavese un'energia di tipo Ki, la loro teoria ametteva che la luce de la Luna fuse solo un rifleso de que la del Sole. Jing Fang, visùo tra il 78 e il 37 a.C., el ga notà anca che la Luna gaveva na serta sfericità.[7] Intel secondo secolo dopo Cristo, Luciano di Samosata ga scrito un raconto indove i eroi i viajiava fino la Luna scovrendo che la gera disabità. Intel 499, l'astronomo indian Aryabhata mensionò inte la so òpara Aryabhatiya che la cauxa de la brilantesa de la Luna la xe proprio la riflesion de la luce solare.[8]

"łuna in piè, marinaro sentà, łuna sentà, marinaro in piè" vol dire "se el pescador vede ke ła łuna xe alta e xe ciaro ghe convien star fermo a tera, se invese el pescador vede ke ła łuna xe basa e xe scuro el pol partire coła barca".

Gałeria de someje

[canbia | canbia el còdaxe]

Bibliografìa

[canbia | canbia el còdaxe]
  • (EN) Walter Eugene Clark, The Aryabhatiya Of Aryabhata: An Ancient Indian Work On Mathematics And Astronomy, 2010, ISBN 1-162-91951-5.

Altri projeti

[canbia | canbia el còdaxe]
  1. URL de refarensa: https://cddis.nasa.gov/lw13/docs/papers/sci_williams_1m.pdf.
  2. URL de refarensa: https://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/factsheet/moonfact.html. Citasion: Equatorial radius (km): 1738.1.
  3. 3,0 3,1 3,2 voze de refarensanssdc.gsfc.nasa.gov.
  4. 4,0 4,1 4,2 URL de refarensa: https://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/factsheet/moonfact.html.
  5. (inglezo) 1° de zenaro del 2006, DOI:10.2138/RMG.2006.60.3. Sconosesta: inglezo (juto);
  6. Ciclo di Saros, INAF. Entrada il 25 maggio 2014 (archivià dal URL orizenałe il 25 maggio 2014).
  7. Needham, op. cit., pp. 413-414 .
  8. Clark, op. cit. .
Controło de autoritàVIAF (EN311490648 · LCCN (ENsh85087107 · GND (DE1085673251 · BNF (FRcb119358377 (data) · BNE (ESXX456648 (data) · NDL (ENJA00573509 · WorldCat Identities (EN311490648


El Sistema Sołare
SołeMercurioVenereŁunaTeraPhobos e DeimosMarteCerereFasa prinsipałe dei asteroidiZoveSatełiti naturałi de ZoveSaturnoSatełiti naturałi de SaturnoUranSatełiti naturałi de UranSatełiti naturałi de NetunNetunCaronte, Nyx ed HydraPlutoneSintura de KuiperDisnomiaErisDisco difuzoNube di Oort
Sołe | Pianeti: Mercurio · Venere · Tera · Marte · Zove · Saturno · Uran · Netun | Pianeti nani: Cerere · Plutone · Haumea · Makemake · Eris
Satelliti naturali: Terestri · Marsiani · Xoviani · Saturniani · Uraniani · Netuniani · Plutoniani · Eridiani

Anełi: Zoviani · Saturniani · Uraniani · Netuniani

Corpi minori del Sistema Solare: Meteoroidi · Asteroidi/Satełiti asteroidali · Fascia principale degli asteroidi · Asteroidi NEAR
Oggetti trans-nettuniani · Fasa de Kuiper · Disco difuso · Comete · Nube de Oort
Astronomia
Controło de autoritàVIAF (EN311490648 · LCCN (ENsh85087107 · GND (DE1085673251 · BNF (FRcb119358377 (data) · BNE (ESXX456648 (data) · NDL (ENJA00573509 · WorldCat Identities (EN311490648
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Łuna&oldid=1223753"