Wikipedia

Benutzer:Klaus Piotrik Qais Felli-Littmann/Societatea de Transport București

< Benutzer:Klaus Piotrik Qais Felli-Littmann
Dies ist eine alte Version dieser Seite, zuletzt bearbeitet am 31. Dezember 2018 um 20:57 Uhr durch 213.233.108.143 (Diskussion) (→Autobuze). Sie kann sich erheblich von der aktuellen Version unterscheiden.

Vorlage:Cuprins stânga Vorlage:Infocaseta Transport public Vorlage:Transport București Societatea de Transport București este principala companie de transport public de persoane din București și județul Ilfov. A fost creată prin reorganizarea Regiei Autonome de Transport București în septembrie 2018.[1] Transportul public de suprafață în București este responsabilitatea Societății de Transport București (STB) și include o rețea întinsă de autobuze, troleibuze și tramvaie. Rețeaua STB este una dintre cele mai dense din Europa, fiind a patra cea mai întinsă de pe continent și transportând 2,4 milioane de pasageri pe zi[2] pe cele Vorlage:Număr linii autobuz RATB linii de autobuz, Vorlage:Număr linii troleibuz RATB linii de troleibuz și Vorlage:Număr linii tramvai RATB linii de tramvai (incluzând metroul ușor menționat).

RATB era subfinanțată cronic, majoritatea fondurilor (60%) venind din subvenții, iar prețul biletului fiind același din 2008.[3] Începând cu anul 2009, numărul de angajați al regiei este în continuă scădere, ajungând la aproximativ 10.600 de persoane în 2015.[4]

Istorie

Plăcuțe din tramvaiele de la începutul secolului XX|thumb

Începuturile

 
Tramvai cu cai în 1871

Începuturile transportului public în București datează din 1871, când apar primele tramcare, descrise de Alexandru Cebuc astfel[5]: Vorlage:Citat

În același an, pe 3/15 iulie, primăria a acordat o concesiune pe 45 de ani pentru crearea unor linii de tramvaie cu cai.[6] Liniile Calea Moșilor - Piața Sf. Gheorghe și Piața Sf. Gheorghe - Calea Griviței au fost primele lansate, pe 28 decembrie 1872.[6] Acestea au înlocuit gradual tramcarele, care au fost retrase complet în anul 1904.[7] Pe 9 decembrie 1894 apar și primele tramvaie electrice, între Obor și Cotroceni, pe o lungime de 6,5 km.[8]

Prima jumătate a secolului al XX-lea

Autobuz Chevrolet al STB|thumb|left Pe 14 aprilie 1908 este aprobată înființarea „Societății Tramvaielor București” (prescurtat S.T.B.), o nouă concesiune pe 40 de ani ce avea ca scop electrificarea întregii rețele de tramvaie.[9] Capitalul social de 12 milioane de lei a fost vărsat în proporție de 50% de comună și 50% de acționari particulari. În 1921 și 1924 au apărut primele tentative de introducere a transportului de călători cu autobuzele, făcute de mici firme private, care însă nu s-au putut impune în fața concurenței tramvaielor.[10]

În 1936, „Societatea Comunală pentru construcțiunea și exploatarea tramvaielor în București” obține exclusivitatea transportului în comun cu tramvaie și autobuze pentru București și 12 comune suburbane. Societatea avea la dispoziție 392 de autobuze construite la compania Leonida & Co, pe baza unor șasiuri Renault, Chevrolet și Henchel.[11]

Perioada comunistă

thumb|Bilet ITB pentru troleibuz. Biletele pentru tramvai aveau același format dar costau 25 bani pentru vagonul 2 și 30 bani pentru vagonul 1 După al Doilea Război Mondial, numele societății este schimbat în "Întreprinderea de Transport București" (ITB) și se înființează prima linie de troleibuz (în toamna anului 1949[12]:p. 20), pe traseul Piața Victoriei - Hipodrom[13]. Aceasta se adăuga celor 27 de trasee de tramvai și 24 de autobuz.[14]:p. 7 În 1953, la realizarea memoriului justificativ pentru metrou, se menționează faptul că viteza medie de deplasare era prea mică, iar mijloacele de transport erau aglomerate deoarece parcul rulant nu a ținut pasul cu dezvoltarea orașului.[12]:p. 17-18

ITB a atins dimensiunea maximă în anii 70, înainte de apariția metroului, când avea 34.000 de salariați și 4.859 vehicule.[15] Întreprinderea includea și servicii de taximetrie, maxi-taxi și chiar transport de marfă.[16]:p. 73-80 Cu toate acestea, întreprinderea nu mai reușea să asigure transportul în comun în zonele nou construite ale orașului. Drept urmare, în anul 1971, în cadrul Consiliului Popular al Municipiului București (CPMB) s-a înființat o Comisie centrală condusă de [[Lista primarilor Bucureștiului|președintele Vorlage:Abbr]], Dumitru Popa, precum și un colectiv de lucru, format din specialiști de la ITB, IPB etc., cu misiunea de a se documenta și a prezenta studii pentru realizarea metroului.[17]

După 1989

În 1990 „Întreprinderea de Transport București” se transformă în „Regia Autonomă de Transport București”, prin decizia PMB. Serviciile de taxi și maxi-taxi sunt desprinse din R.A.T.B.[11]

În primul deceniu al secolului XXI, sistemul STB a trecut printr-o fază de reînnoire, prin achiziționarea a 1000 de autobuze Mercedes Citaro[18] și prin construcția la URAC a unor tramvaie noi, adaptate persoanelor cu handicap.[4]

Societatea

thumb|Sediul STB|left Vorlage:Grafic:Date RATB STB a fost creată prin reorganizarea Regiei Autonome de Transport București (RATB) în septembrie 2018.[1] La rândul ei, RATB a fost creată prin transformarea Întreprinderii de Transport București (ITB) printr-o decizie a Primăriei Municipiului București din anul 1990[19] și funcționa în baza Legii serviciilor de transport public local din 2007.[4]

În perioada 2011-2014, numărul de angajați a variat în jurul a 11.000 de oameni, iar numărul anual raportat de călătorii a fost de 750-800 de milioane.[20] Din 2015, modul de estimare al numărului de călătorii a fost schimbat, numărul de călători ajungând la mai puțin de 500 de milioane, în timp ce numărul de angajați și-a continuat trendul descendent.[4]

Pe lângă direcțiile ce asigură serviciul de transport public și activitățile auxiliare, în structura STB mai există o uzină de reparații, un centru de sănătate, precum și o asociație sportivă ce are în administrare baza sportivă.[21]

Există planuri de transformare a regiei în societatea comercială, după modelul Metrorex.[22]

Conducere

Conducerea societății este asigurată de directorii executivi (directorul general, directorul uzinei de reparații și directorii direcțiilor de specialitate), sub administrarea unui consiliu de administrație.[4] În septembrie 2018, la conducerea societății se afla directorul general interimar Adrian Mihail, care a fost numit în acest post la sfârșitul anului 2016. Majoritatea posturilor din consiliul de conducere sunt ocupate interimar.[23]

Finanțare

Societatea este finanțată parțial din prețul biletelor de călătorie și veniturile conexe (reclame pe autobuze și în stații, închiriere spații, servicii prestate către terți etc.), restul bugetului (aproximativ 61% în 2014[20]) fiind asigurat prin subvenții de către Primărie. În 2016, subvenția a fost de aproximativ 505 milioane lei.[24]

Angajați și sindicate

Angajații STB sunt grupați în 9 organizații sindicale, din care una singură, Sindicatul Transportatorilor din București, este considerată reprezentativă deoarece are ca membri aproape 80% din angajații societății.[25] Pe lângă salariile de încadrare, aceștia beneficiază de 54 de sporuri, care costă compania un sfert din bugetul de salarii.[26]

Dezvoltare

Deoarece societatea este dependentă financiar de subvențiile primite de la Primăria Capitalei, prin CGMB, planurile de dezvoltare sunt puternic dependente de planurile politice ale consilierilor și primarului general, precum și de resursele financiare ale Primăriei.

Uzina de Reparații „Atelierele Centrale”

Uzina de Reparații „Atelierele Centrale” (prescurtat URAC) din cadrul STB a fost înființată în 1909, imediat după Societatea Comunală a Tramvaielor. Aceasta se ocupă cu reparații, recondiționări și modernizări ale vehiculelor pentru transportul public, precum și cu restaurarea vehiculelor de transport public.[14]:p.20-21 De asemenea, URAC a produs tramvaie pentru uzul STB[14]:p.20-21, dar și a altor regii de transport din Brașov, Brăila, Botoșani, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Oradea și Ploiești.[27] Singurul model de tramvai produs este Bucur LF, vagon dublu-articulat cu podea parțial coborâtă, în paralel cu care se realizează operațiile de reparații curente.[27]

În 2011 a fost anunțat un contract ce prevedea realizarea la URAC a caroseriilor pentru tramvaiele produse la Astra Vagoane Arad sub licență Siemens, însă contractul a fost ulterior reziliat din motive necunoscute.[28]

Depouri și autobaze

Mijloacele de transport ale STB sunt garate și întreținute în 8 autobaze, 7 depouri de tramvaie, 3 depouri de troleibuze și un depou comun de tramvaie și troleibuze, plasate pe toată întinderea rețelei.[29] Pe lângă serviciile pentru mijloacele STB, autobazele oferă și diferite servicii pentru terți, precum verificări ITP[30], școală de șoferi sau atestări profesionale.[31]

Funcționare

Linii

300px|thumb|Harta traseelor STB și Metrorex

STB operează un număr de Vorlage:Număr linii RATB de trasee de autobuz, troleibuz și tramvai, numerotate după cum urmează:

  • tramvaie: 1–59 (în uz: 1, 7, 8, 10, 11, 14, 16, 19, 21, 23, 24, 25, 27, 32, 34, 35, 36, 40, 41, 42, 44, 45 ,46, 47, 55, 56)[32]
  • troleibuze: 60–99 (în uz: 61, 62, 65, 66, 69, 70, 73, 74, 76 , 79, 85, 86, 90, 91, 93, 96, 97)[33]
  • autobuze urbane: 100–399 (în uz: 101, 102, 103, 104, 105, 106, 112, 116, 117, 122, 123, 124, 125, 126, 131, 133, 135, 136, 137, 138, 139, 141, 143, 149, 162, 163, 168, 173, 178, 182, 185, 196, 202, 205, 216, 220, 221, 222, 223, 226, 227, 232, 236, 243, 246, 253, 261, 268, 282, 300, 301, 302, 303, 304, 311, 312, 313, 323, 327, 330, 331, 331 bis, 335, 336, 361, 368, 381, 385)[34]
  • autobuze pe linii suplimentare sau temporare: 600–699 (în uz: 601, 605, 668, 698)[34]
  • autobuze regionale (foste linii preorășenești): R400–R499 (în uz: R413, R419, R421, R422, R423, R424, R425, R426, R428, R432, R434, R436, R439, R440, R441, R442, R443, R446, R452, R454, R455, R458, R464, R465, R474, R475, R476)[35]
  • linii expres: 780 (Gara Basarab – Aeroportul Internațional Henri Coandă), 781 (ELI-NP Magurele – Gara Basarab), 782 (Complex Comercial Băneasa - Aeroportul Internațional Henri Coandă) și 783 (Piața Unirii – Aeroportul Internațional Henri Coandă).
  • autobuze de noapte: N101, N102, N103, N104, N105, N106, N107, N108, N109, N110, N111, N112, N113, N114, N115, N116, N117, N118, N119, N120, N121, N122, N123, N124, N125.

Autobuze

Vorlage:Articol principalDezvoltarea transportului cu autobuzul în București a avut loc începând cu 1921, primele astfel de mijloace de transport fiind introduse de o mică firmă particulară, care însă nu a făcut față concurenței tramvaielor.[10]

Commons: Autobuze din Bucureşti – Sammlung von Bildern, Videos und Audiodateien

Sistemul de autobuze al STB este cel mai extensiv dintre toate metodele de transport în comun din București, asigurând 46% din numărul total de călătorii din 2007[36]. Parcul de autobuze era de 1.290 bucăți la sfârșitul anului 2007, ajungând la sfârșitul lui 2008 la 1.354 autobuze, care circulau pe 116 trasee[37]. În 2012, raportul companiei menționează un număr de 1.148 de autobuze, în scădere cu 185 față de anul anterior, datorită casării a 96 autobuze ROCAR, 67 DAF, 22 IVECO.[15][38]

În Vorlage:Număr linii autobuz RATB/actualizare existau în total Vorlage:Număr linii autobuz RATB linii urbane și preorășenești[34] pe care circulă peste 1100 de autobuze.[2] Majoritatea liniilor de autobuz nu beneficiază de culoare de circulație rezervate și prin urmare viteza lor comercială este, mai ales în orele de vârf, foarte slabă (12 km/oră). În Vorlage:Abbr se prevede crearea a 50 km de benzi speciale de autobuz până în 2030, în special pe segmentele aglomerate (peste 1.000 căl./h), dar și pentru facilitarea transportului intermodal.[39]:p. 8, 37

Servicii expres

Pe lângă liniile obișnuite de autobuz, există și două linii expres ce fac legătura cu Aeroportul Henri Coandă. Cele două linii pornesc de la Gara de Nord, respectiv Piața Unirii[40] și necesită plata unui tarif special, de până la 3,5 lei pe călătorie.[41] Dintre cele două linii, linia 783 funcționează 24 de ore pe zi, asigurând și transportul de noapte în partea de nord a orașului.[40]

Linii preorășenești

Liniile preorășenești ale STB au cunoscut o istorie tumultuoasă, societatea solicitând ca primăriile localităților deservite să contribuie la subvenționarea liniilor, ceea ce a dus la mai multe desființări și reînființări de linii, în funcție de datoriile acumulate de primării.[42][43]

În Vorlage:Număr linii RATB/actualizare erau în circulație Vorlage:Număr linii autobuz RATB/preorășenești linii preorășenești.[44]

Linii pentru elevi

Începând cu anul școlar 2017-2018, Primăria Municipiului București desfășoară, prin intermediul STB, un program pilot de transport al elevilor. În acest scop a fost înființată linia 327, care face legătura între școlile gimnaziale 141 și 127 din cartierul Rahova.[45]

Tramvaie

Vorlage:Articol principal

Commons: Tramvaie din Bucureşti – Sammlung von Bildern, Videos und Audiodateien

Bilet de tramvai din 1918|thumb În Vorlage:Număr linii autobuz RATB/actualizare, în București existau Vorlage:Număr linii tramvai RATB de linii de tramvai în funcțiune[32]. Parcul de tramvaie este alcătuit din tramvaie Tatra T4R, V3A-93M-EPC, V3A-93-CH-PPC, V3A-93, Bucur V2S-T, Bucur V2A-T, Bucur LF, V3A-H, V3A-2S-93, V3A-A3 (93M Faur), V3A-2010-CA, V3A-93-PPC[15], dar și diverse vagoane utilitare și istorice.[46]

În anul 1998 STB a pus bazele unui proiect ce viza modernizarea rețelei de tramvai. Cu aceasta ocazie a apărut în București și termenul „Metrou Ușor”, care se referă la o cale de rulare pentru tramvaie de tip cale ferată, complet separată de partea carosabilă pentru a evita intrarea mașinilor, permițând astfel tramvaielor să prindă viteze superioare și să facă opriri doar în stații. Pentru realizarea unui asemenea sistem nu era suficientă doar modificarea căii de rulare, fiind necesară și introducerea unor vagoane de tramvai capabile să atingă vitezele permise de infrastructură fără a pune în pericol siguranța și confortul călătorilor.

La începutul anului 2007 municipalitatea a organizat o licitație pentru achiziționarea a 100 de tramvaie noi, dar niciunul dintre ofertanți nu a îndeplinit condițiile impuse de cumpărător[47]. Ulterior, în 2011 a fost anunțată o colaborare între URAC, Astra Vagoane Arad și Siemens pentru realizarea în comun a unor tramvaie Siemens Imperio, însă contractul a fost ulterior reziliat.[28]

Troleibuze

Vorlage:Articol principal

Commons: Troleibuze din Bucureşti – Sammlung von Bildern, Videos und Audiodateien

Prima linie de troleibuz din București a fost inaugurată după cel de-al Doilea Război Mondial, pe data de 10 noiembrie 1949, folosind troleibuze din URSS[13]. Traseul acestei linii era Piața Victoriei – Hipodrom (astăzi Piața Presei Libere sau în vremea comunismului, Piața Scânteii). Apoi a fost dată în folosință linia 81 în anul 1956, care avea aproape același traseu, însă extins la Gara de Nord și la Aeroportul Băneasa. Tot în același an sunt date liniile 82 și 83 care circulau pe la Piața Universității, asigurând legătura Aeroportului cu Piața de Flori (nordul Piteței Unirii de astăzi). Axa est-vest a fost dată în folosință în anul 1957, momentan linia 85 fiind cea mai veche din București, având traseul original (deși a fost limitată între anii 1986 și 1997).

Primele troleibuze au fost sovietice, apoi au fost introduse modelele TV2E în anul 1957, apoi în anul 1967 modelele TV 20E. În anul 1975 s-au introdus troleibuze mai moderne pe platforma MAN-RABA (DAC 112E ROMANIA, numite și ROMAN 112E), iar în anul 1979 sunt introduse troleibuzele articulate DAC 117E iar la mijlocul anilor 80 varianta dublu articulate ( 1 singur exemplar). În anul 1990 rețeaua este refăcută după ce unele linii au fost desființate și suspendate, și sunt achiziționate noi vehicule. STB a renunțat definitiv la troleibuzele ROCAR în anul 2009, excepție făcând ROCAR 412E #7459 și ROCAR 812E autodromo.

În Vorlage:Număr linii autobuz RATB/actualizare există Vorlage:Număr linii troleibuz RATB linii de troleibuze[33] deservite de patru depouri de troleibuze. La sfârșitul anului 2015, STB avea în inventar 297 de troleibuze, împărțite în trei mărci: Astra/Ikarus (model 415 T), Astra/Irisbus (model Citelis) și Rocar (1 exemplar 412 EA și 1 exemplar 812 EA - Rocar Autodromo).[4]

Există linii care fac legătura dintre est și vest, cum ar fi 69 și 90 și care trec chiar prin centru (Piața Universității, care este și cea mai veche rețea din București existentă și funcțională, care a rezistat fără a fi demontată în anii comunismului, deși axa nord-sud a fost scoasă) și nord - centru (Piața Romană) - est, linia 86. În septembrie 2018 existau 4 depouri de troleibuz în București. În anul 2008 rețeaua sudică de troleibuze a fost extinsă până la Piața Unirii, iar datorită finalizării lucrărilor la Pasajul Văcărești și Piața Sudului, rețeaua dintre Piața Sudului și Piața Unirii este acum funcțională.

Integrarea cu metroul

stanga|miniatura|Stația de tramvai de pe Pasajul Basarab Rețeaua Metrorex (companie aflată în subordinea MT) este separată din rețeaua de transport în comun de suprafață, administrată de către STB (companie aflată în subordinea PMB). Pentru o perioadă au existat bilete comune pentru ambele sisteme[48], iar STB asigură transportul înlocuitor temporar în cazul întreruperii circulației la metrou, precum a fost în cazul închiderii stației Obor în 2008.[49] În plus, STB a organizat servicii de metrou ușor care leagă zonele încă nedeservite de metrou cu restul rețelei (în prezent linia 41, în Vorlage:Abbr fiind propuse pentru transformare, în diferite scenarii, alte 4 linii de tramvai[39]:pp. 307, 334). Totuși, integrarea între transportul subteran și cel de suprafață este mai redusă decât ar fi de dorit.[39]:p. 147

De-a lungul timpului s-au făcut o serie de investiții în pasaje pietonale care să permită transferul facil între cele 2 rețele: Crângași (pasaj între metrou și tramvai, neaccesibil persoanelor cu handicap) și Basarab (transfer la stația de tramvai de pe Pasajul Basarab).[50]

În noiembrie 2012 au fost introduse bilete unice Metrorex - STB - CFR ce puteau fi încărcate pe cardurile STB, dar în primăvara anului 2014 acestea au fost dezactivate și cititoarele de la turnicheți acoperite, în urma datoriilor neachitate de compania de transport la suprafață.[51] Titlurile comune de călătorie puteau fi reîncărcate pe Internet sau în centrele de bilete STB. În martie 2016, directorul STB a declarat că sistemul ar putea fi reintrodus până la sfârșitul anului respectiv,[52] lucru care nu s-a întâmplat.

Siguranța circulației

Critici

Deși rețeaua STB rămâne una printre cele mai dense din Europa, fiind a patra cea mai întinsă de pe continent și transportând 2,4 milioane de pasageri pe zi[2], totuși ea prezintă anumite caracteristici care generează dificultăți de utilizare pentru călători:

  • traseele mijloacelor de transport de suprafață sunt în mare parte optimizate pentru a le permite călătorilor să vină din cartierele periferice spre centru și înapoi, dar nu să circule în toate direcțiile prin oraș și cu atât mai puțin să-l traverseze.[53] O excepție notabilă o reprezintă linia 1 de tramvai, creată ca o linie circulară în 2011.[54]
  • lipsa culoarelor rezervate pentru troleibuze și autobuze[53][55] (cu rare excepții pe contrasens) generează la orele de vârf, pentru aceste vehicule, viteze comerciale scăzute (12 km/h pentru autobuze, 18 km/h pentru tramvaie)[56];
  • o călătorie este valabilă numai în vehiculul în care se taxează cardul, nu și pe altă linie în corespondență, pe o durată de timp fixă; acesta este una din cauzele fraudei masive cu care se confruntă societatea (peste 75% dintre bucureșteni au călătorit fără bilet, conform unui sondaj realizat pe www.stbsa.ro, și peste 98% dintre aceștia „foarte des“).[57].

Utilizare

Bilete și abonamente

 
Card RATB multiplu. Aceleași tip de carduri sunt valabile în continuare după redenumirea în STB

Începând cu 2011, utilizarea rețelei de transport a STB se face pe baza unor carduri RFID.[58] În anul 2007, RATB a introdus cartele reîncărcabile cu dispozitiv RFID, cunoscute sub denumirea comercială „Card Activ” și care pot fi folosite atât pentru abonamente, cât și pentru plata călătoriilor individuale. Ulterior au fost introduse și cartele de unică folosință, sub denumirea „Card Multiplu”, ce pot fi folosite pentru 2-10 călătorii sau pentru un abonament pe 1 zi.[58] Cardurile de tip „Multiplu” se achiziționează contra-cost, prețul lor (1,6 lei) adăugându-se la cel al titlurilor de călătorie încărcate.[59]

Bilet RATB de hârtie|thumb|left Anterior, se foloseau bilete de hârtie de 1 sau 2 călătorii validate prin perforare. Modelul găurilor era specific fiecărui mijloc de transport, iar numărul maxim de găuri era de 9. Începând cu luna iunie 2011, biletele de hârtie nu mai sunt disponibile pentru vânzare, iar începând cu mijlocul lunii august a aceluiași an s-a trecut și la demontarea perforatoarelor de bilete (inițial, a fost păstrat un singur astfel de dispozitiv pentru fiecare vehicul).

Prețul unei călătorii (indiferent de distanță) este din anul 2008 de 1,3 lei pentru liniile urbane (inclusiv cele de noapte), 1,5 lei pentru liniile preorășenești, 3,5 lei pentru liniile expres. Biletele nu oferă posibilitatea efectuării de corespondențe, fiind valabile doar în mijlocul de transport în care au fost validate. De asemenea, un bilet pentru traseul turistic „Bucharest City Tour” costă 25 lei, el fiind valabil 24 de ore de la achiziție. În oferta STB se află și diverse abonamente, pe perioade între o zi și o lună.[59] Pensionarii din București pot circula gratuit pe baza buletinului și a talonului de pensie, iar alte categorii beneficiază de reduceri de 50% la toate tipurile de abonamente.[59]

Biletele STB nu pot fi folosite pe sistemul de metrou din București, acesta folosind cartele magnetice pentru plata călătoriei. În noiembrie 2012 au fost introduse bilete unice Metrorex - RATB, ce puteau fi încărcate pe cardurile STB, dar în primăvara anului 2014 au fost dezactivate iar cititoarele de la turnicheții de intrare în metrou au fost acoperite, în urma datoriilor neachitate de compania de transport la suprafață. [60] Cartelele puteau fi reîncărcate pe Internet sau în centrele de bilete RATB.

Orar și frecvențe

Cu excepția liniilor de noapte, majoritatea traseelor STB au un program cuprins între ora 5 și ora 23.Vorlage:Nc Frecvența depinde de linie, perioada zilei și ziua săptămânii (lucrătoare sau nelucrătoare).

Servicii pentru călători

Servicii turistice

În iulie 2011 societatea a lansat sub numele Bucharest City Tour un serviciu de autobuze turistice de tip „hop-on-hop-off”, cu bilete valabile timp de 24 de ore, timp în care călătorii se pot da jos de câte ori doresc. Autobuzele circulă în perioada primăvară-toamnă pe un traseu de 15,4 km între Piața Presei Libere și Piața Unirii, oprind în 14 stații.[61]

Serviciul este asigurat de 4 autobuze cu etaj închiriate de la Regia Autonomă de Transport din Constanța.[62] În 2016, STB a lansat de două ori o licitație pentru achiziția unor alte autobuze de acest tip,[63] însă aceasta a fost anulată datorită lipsei ofertanților, respectiv datorită unor „abateri grave de la legea achizițiilor publice”.

Reflectarea în cultură

Campania "Călătorește cu STB în lumea culturii bucureștene" a fost lansată începând cu data de 16 decembrie 2016 și se derulează și în prezent. In luna noiembrie 2017 STB a introdus linia 362 ce face legatura intre Piata Presei din sectorul 1 si Parcul Carol din sectorul 4. Între timp, linia Muzeelor (362) a fost retrasa.


Bibliografie

Note

  1. ↑ a b Vorlage:Citat web
  2. ↑ a b c Statistici RATB pe anul 2013
  3. ↑ Vorlage:Citation
  4. ↑ a b c d e f Raport de activitate RATB pe anul 2015
  5. ↑ Cebuc, pg. 96
  6. ↑ a b Cebuc, pg. 103
  7. ↑ Cebuc, pg. 99
  8. ↑ Cebuc, pg. 127
  9. ↑ Cebuc, pg. 142
  10. ↑ a b Cebuc, pg. 178
  11. ↑ a b RATB - Regia Autonoma de Transport Bucuresti
  12. ↑ a b Vorlage:Citat carte
  13. ↑ a b Cebuc, pg. 195
  14. ↑ a b c Vorlage:Citat carte
  15. ↑ a b c Raport de activitate - 2011
  16. ↑ Vorlage:Citat carte
  17. ↑ Vorlage:Citat revistă
  18. ↑ Vorlage:Citation
  19. ↑ Istoricul RATB, pe site-ul regiei
  20. ↑ a b Raportul RATB pe anul 2014
  21. ↑ Regulamentul de organizare și funcționare al RATB (2016)
  22. ↑ Vorlage:Citat web
  23. ↑ Vorlage:Citat web
  24. ↑ Vorlage:Citation
  25. ↑ Organizații sindicale din cadrul R.A.T.B.
  26. ↑ Vorlage:Citation
  27. ↑ a b Pagina URAC pe situl RATB
  28. ↑ a b Vorlage:Citation
  29. ↑ Vorlage:Citat web
  30. ↑ Vorlage:Citat web
  31. ↑ Vorlage:Citat web
  32. ↑ a b Lista traseelor de tramvai pe situl RATB
  33. ↑ a b Lista traseelor de troleibuz pe situl RATB
  34. ↑ a b c Lista traseelor de autobuz pe situl RATB
  35. ↑ Vorlage:Citat web
  36. ↑ RATB - Regia Autonoma de Transport Bucuresti
  37. ↑ Cardurile RATB vor fi incarcate si de la ATM-urile BCR, 21 Septembrie 2009, wall-stret.ro, accesat la 12 decembrie 2010
  38. ↑ Raport de activitate - 2012
  39. ↑ a b c Vorlage:Citat web
  40. ↑ a b Vorlage:Citat web
  41. ↑ Vorlage:Citat web
  42. ↑ Vorlage:Citation
  43. ↑ Vorlage:Citation
  44. ↑ Linii preorășenești ale RATB
  45. ↑ Linie specială elevi
  46. ↑ TRANSPORT PUBLIC • View topic - Tipuri de tramvai din Bucuresti - Sumar
  47. ↑ http://stiri.kappa.ro/social/tramvaie-noi-pentru-bucuresti/stire_117232.html
  48. ↑ RATB: Bilet unic RATB și METROREX. Abgerufen am 6. Juni 2016 (română).
  49. ↑ Mediafax: Stația de metrou Obor, închisă pentru două luni. (română).
  50. ↑ Vorlage:Citation
  51. ↑ Vorlage:Citation
  52. ↑ Vorlage:Citation
  53. ↑ a b Master Plan-ului General pentru Transport Urban - București
  54. ↑ Vorlage:Citat web
  55. ↑ Vorlage:Citat web
  56. ↑ Vorlage:Citat web
  57. ↑ http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/838409/Bucurestenii-75-sunt-blatisti-pe-RATB/
  58. ↑ a b Biletele de hârtie RATB intră în istorie.
  59. ↑ a b c Abonamente - Regia Autonoma de Transport Bucuresti
  60. ↑ Sistem Automat de Taxare al RATB
  61. ↑ Vorlage:Citation
  62. ↑ Vorlage:Citation
  63. ↑ Vorlage:Citation

Legături externe

Rapoarte anuale

STB (interbellic): 1927null × null1930

RATB: 2010 null × null 2011 null × null 2012 null × null 2013 null × null 2014 null × null 2015 null × null 2016 null × null 2017

Trasee
Poze

Vezi și

Abgerufen von „https://de.wikipedia.org/w/index.php?title=Benutzer:Klaus_Piotrik_Qais_Felli-Littmann/Societatea_de_Transport_București&oldid=190655682“