Utente:Moroder/media

Giuani Enrich (1881-1970) scultëur te Gherdëina

Bera Giuani Enrich ie nasciù via n Fedom a La Pli-Salesei ai 13 de dezëmber 1881. Bele cun 14 ani iel ruvà te Gherdëina a mparé l'ert da scultëur a Urtijëi. Ël ie stat per cinch ani lerner pra Batista Moroder de Trina de Ianesc, l prim mut de bera Sepl Moroder da Jumbiërch y Anamaria Sanoner da Mauritz. Do che l ova finà si tëmp da lerner iel mo restà pra si moster Batista sciche fant per autri set ani. Depona à Giuani Enrich laurà per l ferlėigher Ferdinan Stuflesser. Tla firma Stuflesser a Pontives iel mo da udëi n gran relief che mostra Cristoforo Colombo che spiega si viages fat dal Enrich y che fova per truepes ani metù sù tla stazion dla furnadoia de Mont de Sëuc a Urtijëi. Ël se ova maridà l ann 1911 cun Josefa Hofer dl Snoltner. I fions fova Franz, Hans, Elvira, Carlo, Hermann y Josefine.

Truepes lëures de Giuani Enrich ne cunescion nia ajache i ferlëigheri mët da for su l'inuem de si firma sun l'opres de si scultëures. Pudon bën dì che l Enrich ie stat un di miëures scultëures che on abù te Gherdëina. Danter si lëures cunesciui y dessegur dl Enrich ie chëi che l ova fat sciche saudé.

Na gran statua de 2,30 metri de zirm de n saudé tlameda "Eiserne Blumenteufel" ie stata fata da Enrich (tlamà nce ntlëuta Johann Heinrich) l ann 1915 canche l fova saudé ntan la prima viëra mundiela do n dessëni de Albin Egger-Lienz. "Eiserne Blumenteufel" mmalan dai ciofes univa tlamei ntlëuta i saudëies tirolejes che purtova stëiles da mont sul cë. Chësta statua ie mo da udëi tl Keiserjägermuseum sul Berg Isel a Dispruch. Chësc monumënt ie plën de broces, che nltëuta univa batudes ite tla statua paian 50 helleri l'una (ca. 5 €) per judé ala puera vëiduves dla viera. Na tel scultura da broces, che raprejentea Oswald von Wolkenstein y fata tla prima viëra mundiela da Batista Moroder ie nce da udëi tla ntreda dla Cësa di Ladins a Urtijëi.

A Steinach am Brenner ie da udëi na copia dl monumënt "Wehrmann von Tirol" fata dal Enrich l ann 1916.

A Kufstein ie da udëi tla cësa de Chemun tl prim partimënt ënghe na statua da broces de n "Tiroler Standschütze" cun l guant de Speckbacher zipleda da Giuani Enrich do n dessëni de Richard Bachler l ann 1915.

Giuani Enrich à fat la scultura a relief "Bradlé per Crist" che ie da udëi tla curtina de Urtijëi sun la fòssa dla familia di ferlëigheri Ferdinand Stuflesser.

Ël ie mort a Urtijëi ai 11 de dezëmber l ann 1970.

Enrich tla wikipedia ladina (https://lld.wikipedia.org/wiki/Giuani Enrich)

Wolfgang Moroder Rusina

---

Fotos da publiché: Giuani Enrich y na si scultura /media/wikipedia/commons/6/68/Giuani_Enrich_sciche_saud%C3%A9_cun_na_si_scultura.jpg

Foto de Giuani Enrich che sta de model sciche pater. /media/wikipedia/commons/4/49/Johann_Enrich_de_model_sciche_pater.jpg

Relief sun la fòssa Ferdinand Stuflesser tla curtina de Urtijëi /media/wikipedia/commons/7/76/F%C3%B2ssa_Stuflesser_Urtij%C3%ABi.jpg

Na schiza cun cun rispl de Giuani Enrich /media/wikipedia/commons/2/22/Enrich_liber_de_schizes.jpg

---

Segondo articul

Maria Ursula (Mariëusa) Welponer

Anda Mariëusa ie nasciuda ai 15 de mei dl ann 1790 tla ustaria da Dëur a Urtijëi. Ëila ie stata l’antenata de truepa families de Urtijëi. De anda Mariëusa iel n lën de descendënza fat l ann 1876 scialdi particuler y scialdi desfrënt, ajache l scumëncia cun n’ëila. L'ëiles va massa suvënz perdudes ti lëns de descendënza y si inuem de familia ne va nia inant. Canche n ie propi segures dla oma dla persones, ie l pere naturel nia dinrer l drët, coche n à udù da trueps studies de genetica.

Loma de anda Mariëusa fova Maria Anna Pitschieler da Rescion (1766-1797),si pere fova Dominik Welponer (1755-1816) de Dëur da Bula. Ël fova l patron dla ustaria da Dëur(che nëus savon) a Urtijëi, tlameda ntlëuta Bühelwirt (Pichl), pona Weisses Rössl, śën Cavallino Bianco, pona nce dla cësa Nisslpeck śën Snoltner y dla cësa Ianesc, ulache l fova la prima ustaria Ianesc (śën Traube/Uva) y l ost fova n Welponer. Mariëusa laurova tla ustaria Bühelwirt-Dëur. La ie pona jita te cunvënt per deventé muniga, ma riesc do iela inò unida a cësa. N conta che un che l'à ududa sun streda à dit"l vën la fin dl mond, Mariëursa sen ie jita dal cunvënt". Ëila fova na ciaculona scialdi da devertì y la dijova suënz "la lënga ne me lasci taië".

Anda Mariëusa se à maridà cun l pech Josef Schmalzl l ann 1811 tla nueva dlieja dla pluania. Josef fova de na familia de pecs de Tluses ulache ël ie nasciù tla cësa Leck sëura la curtina. L ie pona unit a Urtijëi y à metù su na butëiga dal pan ula che fova l vedl spedel. Chësta cësa ie pona vardeda ju. I ova abù 10 fions. Do che Josef Schmalzl fova mort dala pontes cun 43 ani ai 27 de dezëmber 1828 a unì a pe da Bulsan sota la plueia, se à anda Mariëusa maridà cun si majer fant da pech, Christian Hofer de Saubach, ai 27 de nuvëmber 1829. Dal prim uem Schmalzl ala abù 4 mutons y 7 mutans y dal segondo uem Hofer doi mutons y doi mutans.

Chisc fions à metù su de gran families a Urtijëi. L prim fova Johann Dominik (1812-1859), n belijier o iuvelier. Si mutons fova Franzl de Ianesc (1843-1924), che à frabicà la cësa nueva de Ianesc, ulache l ie śën la ustaria y l Hotel Maria. N auter mut Anton, n fever, fova l nëine de Paul dl fever, coche n dijova. N auter mut de Johann Dominik fova Josef Schmalzl (1882-1953) ferlëigher, che à frabicà l hotel Ladinia. I autri mutons de Franzl de Ianesc fova Ludwig de Ronc (1886-1982) maester de schi y hotelier sun Ronc y Anton buteghier tla Bruscia, nëine dl campion dai schi Eberhard.

La prima muta de Mariëusa fova Anna Maria nasciuda mo tla cësa dl vedl spedel (Oberfalsena). Ëila jiva suënz cun l pan te n ceston te Sëlva y n jëde che la univa tres val ora sota la nëif ala urta n bel jëun sun na slita che la a tëuta pea chësc fova Vinzenz Moroder da Scurcià che la à pona marideda n valgun ani dopro. Ëi fova i antenac de duc i moroderi da Scurcià y nce i genitors dl cunesciù moler Śepl da Jumbiërch.

La segonda muta Marianna ova maridà Josef Vinatzer muliné ta Inaz a Santa Cristina. Bonamënter jivela a tò farina ta mulin da Inaz y ova pona cunesciù si uem. La prima muta de chisc doi fova anda Rusina, che à fabricà la cësa Rusina cun la gran butëiga tl zënter de Urtijëi.

La terza muta fova Maria Ursula (1818-1900) marideda cun n badiot, Alësc Bernardi y da chisc doi vën ca duta la gran descendënza che n dij d’Alësc.

De trëi autra mutans ie doves mortes da pitles y una ie resteda da maridé.

L segondo mut de anda Mariëusa fova Christian, dit Cristl pech, marcadënt y buteghier. Ël ie nce stat ambolt (Vorsteher) y à fabricà la gran cësa cun butëighes pra dlieja de Sant Antone. L fova nce patron de trëi mejes sa Bula. Platz al scincà al chemun de Ciastel che l à vendù ala familia Kasslatter. L se à maridà trëi iëdesc. La prima fëna fova Crescenzia Moroder la sor de Franz l'ambolt. La muta Crescenzia à maridà Johann Baptist Sotriffer de Pedetliva, nėine de Elsa, Eda, Mariele, Livia, Toni, Luis dla Rosticceria, Guido l scultëur, Hansi. la segonda Rizzi de Fascia y cun la terza, Rosa Perathoner al mo abù na muta Rosa che l ova 74 ani. Rosa à maridà Luis Moroder, mut de Batista de Trinadeianesch y i à abù giut la butëiga "Cristl Pech".

Ludwig Steub scrisc l ann 1846 tl liber "Wie's früher war in Tirol" de avëi ancuntà tla ustaria da Dëur na muta scialdi blota che purtova l pan, che fova bonamënter Barbara na muta de Mariëusa y dl pech Schmalzl.

L'ultima muta Lena à maridà l zumpradëur badiot Alois Bernardi, nepot de Alësc. Una na muta de Lena y Alois fova Trina, che stajova sa Ianesc y ova maridà l scultëur Batista Moroder, mut de bera Śepl da Jumbiërch, che ova frabicà la Villa Venezia. Si slata vën śën tlameda Trinadeianesc (aldò dla besava). Savon che Trina, jiva suvënz canche la fova mo scialdi jëuna, cun n ceston de pan ite per la valeda. N dì ovela purtà pan tla familia dl luech da Rustlea te Sëlva. Ajache l fova tert dassëira, ova chisc de Rustlea dit ala jëuna che la dë’ durmì da d’ëi te cësa, ma Trina se n ie mpò mo pieda ora a Urtijëi a durmì. N chëla nuet, l ann 1836, fovel suzedù che leresc ova rumpì ite ta Rustlea y ova mazà cater persones.

I descendënc de anda Mariëusa cun l segondo uem Christian Hofer. L mut de Christian Luis da uriginn ala trëi slates: Luis pech de Plan Ziran o Plaza Sant’Antone, la slata Luis pech dl luech de Pescosta dessëura. I mutons de Pescosta ie Karl dl hotel Alpin Garden y Luis dl hotel Arnaria. La terza slata ie i descendënc de Oslperch.

Anda Mariëusa ie morta a Urtijëi ai 24 de utober 1876.

Truepa nformazions per chësc articul ei giapà da nrescides fates da mi pere Alex Moroder y da Edgar Moroder. Scialdi ie stat scrit da bera Śepl da Jumbiërch y si muta Aurelia.

Lën de descendënza cun majera definizion sun la Wikipedia ladina https://lld.wikipedia.org/wiki/Maria_Ursula_Welponer

Wolfgang Moroder Rusina

N pultret de Maria Ursula Welponer de Śepl Moroder da Jumbiërch /media/wikipedia/commons/1/1f/Maria_Ursula_Welponer_de_Josef_Moroder_Lusenberg.jpg

Fotos de Maria Ursula Welponer /media/wikipedia/commons/8/8e/Maria_Ursula_Welponer.jpg

Terzo articul

Norbert Moroder Lenert

Norbert Moroder fova n scultëur y nseniant dla scola d'ert de Urtijëi. Ël ie nasciù ai 25 de auril dl ann 1947 a Urtijëi tla cësa Lenert. Si pere y loma fova Stina Walpoth d'Alësc, na depenjadëura de gran talënt, sor dl cunesciù scultëur Batista Walpoth, y si pere Pauli nce scultëur mut dl professëur Ludwig Moroder. Nasciù te na cuna de artisc fovel bel tla scola elementera l miëur de dessenië de si tlas. La berstot de Lenert, de si nëine Ludwig Moroder, de si gran berba Rudolf Moroder, dl berba Carlo Moroder y de si pere, fova rica de scultures de valor antiches, che ie sën tl Museum Gherdëina, y nueves de duc si parënc artistc. Norbert ie po jit a scola pra i patri de Neustift y a scola d'ert a Urtijëi, lauran sciche lerner da si pere Pauli. Ti ani 1970 al fat pea cun Albert Moroder de Sodlieja, Adolf Kostner de Stlujuc y Markus Schenk pra la grupa Indra, che ova n atelier a Milan y fajova ert nueva scialdi dalonc dal artejanat tradizionel de Gherdëina. Norbert te chëi ani à fat de gran scultures astrates che puec cunësc. Ël à nce laurà cun autri tla Lia Mostra d Ert de Urtijëi per purté n vënt nuef cun n majer mpëni dla lia tl vieres de n mudamënt soziel, politich y culturel de Gherdëina. Ël ie stat nce presidënt e chësta lia l ann 1978. Norbert ie stat un di primes cunmëmbri dla Lia Jeunesses Musicales - Jëuni de Mujiga de Gherdëina. Ël a laurà pea a giavé cun l archeologh Reimo Lunz sun Col de Flam l ann 1977 y ie stat cunmëmber dl Museum Gherdëina. L ann 1998 al giatà cun Viktor Kostner l prim pest per na scultura tla nëif. Norbert ie nce stat per truepes ani cunmëmber dl Club di Fitalelisc y à nce desmustrà si gran nteres per la storia de Urtijëi, lauran pea tla grupa dl liber Moroder. Ël se à maridà cun Christl Gasser, bën cunesciuda a Urtijëi sciche maestra de scola y che ti à scincà doi bravi mutons Fabian y Julian.

Norbert ie stat na persone preziëusa che à for judà pea pra truepa lies cun gran idealism. Ël ie mort a Urtijëi te si cësa do vester stat marterjà da na longia malatia ai 23 de jené l ann 2024.

Wolfgang Moroder Rusina

Fotos de Norbert

==========================

Articul per Ladin Gherdëina

Bibliografia

• Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei. Chemuns de Gherdëina 2001, pl. 20-21, 27, 45, 50, 57.

[[:Categoria:Persones de Urtijëi]