Utente:Moroder/media

Giuani Enrich (1881-1970) scultëur te Gherdëina

Bera Giuani Enrich ie nasciù via n Fedom a La Pli-Salesei ai 13 de dezëmber 1881. Bele cun 14 ani iel ruvà te Gherdëina a mparé l'ert da scultëur a Urtijëi. Ël ie stat per cinch ani lerner pra Batista Moroder de Trina de Ianesc, l prim mut de bera Sepl Moroder da Jumbiërch y Anamaria Sanoner da Mauritz. Do che l ova finà si tëmp da lerner iel mo restà pra si moster Batista sciche fant per autri set ani. Depona à Giuani Enrich laurà per l ferlėigher Ferdinan Stuflesser. Tla firma Stuflesser a Pontives iel mo da udëi n gran relief che mostra Cristoforo Colombo che spiega si viages fat dal Enrich y che fova per truepes ani metù sù tla stazion dla furnadoia de Mont de Sëuc a Urtijëi. Ël se ova maridà l ann 1911 cun Josefa Hofer dl Snoltner. I fions fova Franz, Hans, Elvira, Carlo, Hermann y Josefine.

Truepes lëures de Giuani Enrich ne cunescion nia ajache i ferlëigheri mët da for su l'inuem de si firma sun l'opres de si scultëures. Pudon bën dì che l Enrich ie stat un di miëures scultëures che on abù te Gherdëina. Danter si lëures cunesciui y dessegur dl Enrich ie chëi che l ova fat sciche saudé.

Na gran statua de 2,30 metri de zirm de n saudé tlameda "Eiserne Blumenteufel" ie stata fata da Enrich (tlamà nce ntlëuta Johann Heinrich) l ann 1915 canche l fova saudé ntan la prima viëra mundiela do n dessëni de Albin Egger-Lienz. "Eiserne Blumenteufel" mmalan dai ciofes univa tlamei ntlëuta i saudëies tirolejes che purtova stëiles da mont sul cë. Chësta statua ie mo da udëi tl Keiserjägermuseum sul Berg Isel a Dispruch. Chësc monumënt ie plën de broces, che nltëuta univa batudes ite tla statua paian 50 helleri l'una (ca. 5 €) per judé ala puera vëiduves dla viera. Na tel scultura da broces, che raprejentea Oswald von Wolkenstein y fata tla prima viëra mundiela da Batista Moroder ie nce da udëi tla ntreda dla Cësa di Ladins a Urtijëi.

A Steinach am Brenner ie da udëi na copia dl monumënt "Wehrmann von Tirol" fata dal Enrich l ann 1916.

A Kufstein ie da udëi tla cësa de Chemun tl prim partimënt ënghe na statua da broces de n "Tiroler Standschütze" cun l guant de Speckbacher zipleda da Giuani Enrich do n dessëni de Richard Bachler l ann 1915.

Giuani Enrich à fat la scultura a relief "Bradlé per Crist" che ie da udëi tla curtina de Urtijëi sun la fòssa dla familia di ferlëigheri Ferdinand Stuflesser.

Ël ie mort a Urtijëi ai 11 de dezëmber l ann 1970.

Wolfgang Moroder Rusina

Foto de Giuani Enrich che sta de model sciche pater. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Johann_Enrich_de_model_sciche_pater.jpg

Relief sun la fòssa Ferdinand Stuflesser tla curtina de Urtijëi https://commons.wikimedia.org/wiki/File:F%C3%B2ssa_Stuflesser_Urtij%C3%ABi.jpg

Na schiza cun cun rispl de Giuani Enrich https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Johann_Enrich#/media/File:Enrich_liber_de_schizes.jpg

Autra fotos ie da udëi sun :Giuani Enrich tla wikipedia ladina (https://lld.wikipedia.org/wiki/Giuani Enrich)

---

======================================================

Maria Ursula (Mariëusa) Welponer

Anda Mariëusa ie nasciuda ai 15 de mei l ann 1790 sa Dëur a Urtijëi. Ëila ie stata la antenata de truepa families de Urtijëi. De Anda Mariëusa dal n lën de descendënza dl ann 1900 scialdi particuler y scialdi desfrënt ajache l scumëncia da n ëila. L'ëiles vën massa suenz perdudes y si inuem de familia ne va nia inant ti lëns de descendënza. Propi canche n ie segures dla loma dla persones y ntant l pere ie nia dinrer l drët coche n à udù da truepes studies de genetica. Loma de anda Mariëusa fova Maria Anna Pitschieler (1766-1797) y si pere Dominik Welponer (1755-1816) da Bula ma patron (che nëus savon) dla usteria da Dëur sën Cavallino Bianco, dla cësa Nisslpeck sën Snoltner y dla cësa Ianesc (ustaria Traube Uva)a Urtijëi. Anda Mariëusa se à maridà cun l peck de Saubach Josef Schmalzl l ann 1811, ma do che che4sc fova mort ai 27 de dezëmber 1828 a unì a pé da Bulsan, se ala maridà cun Christian Hofer, l majer fant dl peck ai 27 de nuvëmber 1829. Dal prim uem ala abù 4 mutons y 7 mutans y dal segondo

Truepa nformazions per chësc articul ei giatà da nrescides fates da mi pere Alex Moroder y da Edgar Moroder.

Wolfgang Moroder Rusina

N pultré de Maria Ursula Welponer de Sepl Moroder da Jumbiërch /media/wikipedia/commons/1/1f/Maria_Ursula_Welponer_de_Josef_Moroder_Lusenberg.jpg

Fotos de Mari Ursula Welponer /media/wikipedia/commons/8/8e/Maria_Ursula_Welponer.jpg

Articul per Ladin Gherdëina

Bibliografia

• Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei. Chemuns de Gherdëina 2001, pl. 20-21, 27, 45, 50, 57.

[[:Categoria:Persones de Urtijëi]