Utente:Moroder/media
Giuani Enrich (1881-1970) scultëur te Gherdëina
Bera Giuani Enrich ie nasciù via n Fedom a La Pli-Salesei ai 13 de dezëmber 1881. Bele cun 14 ani iel ruvà te Gherdëina a mparé l'ert da scultëur a Urtijëi. Ël ie stat per cinch ani lerner pra Batista Moroder de Trina de Ianesc, l prim mut de bera Sepl Moroder da Jumbiërch y Anamaria Sanoner da Mauritz. Do che l ova finà si tëmp da lerner iel mo restà pra si moaster Batista sciche fant per autri set ani. Depona à Giuani Enrich laurà per l ferlėigher Ferdinan Stuflesser. Tla firma Stuflesser a Pontives iel mo da udëi n gran relief che mostra Cristoforo Colombo che spiega si viages fat dal Enrich y che fova per truepes ani metù sù tla stazion dla pon de Mont de Sëuc a Urtijëi. Truepes lëures de Giuani Enrich ne cunescion nia ajache i ferlëigheri mët da for su l'inuem de si firma sun l'opres de si scultëures. Ël se ova maridà l ann 1911 cun Josefa Hofer dl Snoltner. I fions fova Franz, Hans, Elvira, Carlo, Hermann y Josefine.
Giuani Enrich, nce Johann Enrich (* 13 de dezëmber 1881 te La Pli de Fedom; † 11 de dezëmber 1970) fova n scultëur de Urtijëi.
Giuani Enrich sta de model
Biografia
Giuani Enrich fova nasciù te Fedom y ruà cun 14 ani te Gherdëina per mparé l ert de scultëur[1]. L ie stat 5 ani lerner y set ani fant da Batista Moroder de Trinadeianesc. Giuani Enrich à laurà truepes ani per l ferlëigher Ferdinand Stuflesser. Cunesciù ie n gran relief dla storia de Cristoforo Colombo, che fova giut tla stazion dla pon de Mont de Sëuc a Urtijëi.
Ël se ova maridà l ann 1911 cun Josefa Hofer dl Snoltner. I fions fova Franz, Hans, Elvira, Carlo, Hermann y Josefine.
Danter si lëure cunesciui ie la gran statua de 2,30 metri tlameda "Eiserne Blumenteufel" do n dessëni de Albin Egger-Lienz. Chësta statua ie mo da udëi tl Keiserjägermuseum sul Berg Isel a Dispruch. Chësc monumënt ie plën de broces che nltëuta univa batudes ite tla statua per 50 helleri l'una (ca. 5 €) per judé ala puera vëiduves dla viera. Na tel scultura da broces, che raprejentea Oswald von Wolkenstein i fata for da Batista Moroder ie nce da udëi tla ntreda dla Cësa di Ladins a Urtijëi.
Lëures
-
Monumënt de Kufstein. -
"Der Wipptler Wehrmann" a Steinach am Brenner. -
Relief sula fòssa Stuflesser Petlin a Urtijëi.
- "Wehrmann von Tirol". Statua de 2,30 m. "Eiserne Blumenteufel" do n dessëni de Albin Egger-Lienz tl Keiserjägermuseum sul Berg Isel a Dispruch. Chësc monumënt ie plën de broces che nltëuta univa vendudes a 50 helleri l'una (ca. 5 €) per judé ala puera vëiduves dla viera. Na tel scultura da broces iel nce da udëi tl Museum Gherdëina. L ie la statua de Oswald von Wolkenstein zipleda da Batista Moroder da Jumbiërch[2] [3][4].
- Steinach am Brenner copia dl monumënt "Wehrmann von Tirol" fat tl 1916.
- Kufstein statua de n "Tiroler Standschütze" cun l guant de Speckbacher[5]<ref>Eiserner Standschūtze firmà Johann Enrich.
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
Cëla nce
Notes
- ↑ Enrich (Jan Batista) unì da Fedom (Salesei) a Urtisei Pan 1891-92. Enrich — Heinrich, Enrico. Ti cuinuem. Calënder de Gherdëina 1952, pl. 26.
- ↑ Kriegsnagelungen in der Donaumonarchie.
- ↑ Eiserne Blumenteufel Innsbruck.
- ↑ Der "Eiserne Blumenteufel". Die Feier des Einschlagens der ersten Nägel. Innsbrucker Nachrichten, 12 Mai 1915.
- ↑ Kufstein Stadtmagazin pl. 10.
Bibliografia
- Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei. Chemuns de Gherdëina 2001, pl. 20-21, 27, 45, 50, 57.
[[:Categoria:Persones de Urtijëi]