Utente:Moroder/Lia

Dal 1920 inant se ova la Lia Mostra d’Ert (Ausstellungsverein) mpenià de ti pité ai scultëures de Gherdëina de pudëi presenté y se vënder si lëures tla mostres da d’insta. Chësta mostres tradizioneles ie mé tumedes ora l ann 1944 y 1945. Bele l ann 1946 iesen inò stac boni dla mëter a jì, cun gran suzes. La zaita Dolomiten ova scrit de chësta mostra: “Tlo iel forzes jëunes che lëura y che ne uel nia n savëi dla vedla maniera de lauré, de cialé do a modiei o fajan series medemes. Chisc jëuni cumbat l kitsch, l lëur religëus y i lëures de livel bas per i turisć. L ie lëures de jëuni artisć che spiedla defin l’ana dl tëmp, sciche mé nzaul sun chësc mond.” La ueia de purté velch de nuef y de mudé zeche fova tan granda che bele pra la mostra da d’insta dl 1947 an spartì l lëur artejanel da chël plu artistich. Nsci an metù ora te doi salamënc desferënc. I lëures plu artistics ie unì metui ora tla cësa dl Fascio (Mostra d’Ert fata su cun l cuntribut dl podestà) y chëi plu artejanei tla scola. La spartizion à purtà a de gran descuscions y n à fat ora de mustré damoinla mé lëures atuei y persunei. N chël ann, 1947, iel nce unì mudà l inuem dla lia, da “Ausstellungsverein“ a “Kreis der Kunstschaffenden“. N ova nce metù su la regula che n ëssa mé metù ora lëures atuei “che rejona de si tëmp y che lascia recunëscer la persunalita dl artist”. Uni ann univel metù a jì la mostra da d’insta, ma la tenscion danter modernità y tradizion fova for majera, tant che do la mostres dl 52 y 53 se à l cunsëi sparti.