Module:Bananas

Module documentation[create] [purge]

You might want to create a documentation page for this Scribunto module.
Editors can experiment in this module's sandbox (create | mirror) and testcases (edit) pages.
Add categories to the /doc subpage. Subpages of this module.

Script error: Lua error at line 2: unexpected symbol near '{'.

-- For unit tests, see [[Module:Bananas/testcases]]
local p = {}{{refimprove|date=November 2011}}
{{Infobox political party
|colorcode = {{Democratic Liberal Party (Romania)/meta/color}}
|name = Democratic Liberal Party
|name_native = Partidul Democrat-Liberal
|party_logo = 
|president = [[Vasile Blaga]]
|secretary-general = [[Gheorghe Flutur]]
|spokesperson = [[Adriana Săftoiu]]
|leader1_title      = Prime-vicepresidents
|leader1_name       = Dorin Florea, [[Anca Boagiu]], Andreea Paul-Vass, Liviu Negoita
|secretary_general  = [[Gheorghe Flutur]]
|leader2_title      = Leader in the [[Senate of Romania|Senate]]
|leader2_name       = [[Cristian Rădulescu]]
|leader3_title      = Leader in the [[Chamber of Deputies of Romania|Chamber of Deputies]]
|leader3_name       = Mircea Toader
|leader4_title      = Leader in the [[European Parliament]]
|leader4_name       = [[Theodor Stolojan]]
|merger=[[Democratic Party (Romania)|PD]] and [[Liberal Democratic Party (Romania)|PLD]]
|foundation = 1990 (as FSN)<br>1993 (as PD)<br>2007 (as PD-L)
|headquarters = Aleea Modrogan, 1<br>[[Bucharest]]
|membership_year = 2012
|membership = 86,817<ref>{{cite web | url=http://www.ziaruldeiasi.ro/national-extern/numarul-total-al-membrilor-de-partid-a-scazut-dar-a-crescut-la-psd-pp-si-la-verzi~ni820n | accessdate=2013-04-11}}</ref>
|ideology = {{nowrap|[[Liberal conservatism]]<ref>{{Citation |first=Elisabeth |last=Bakke |title=Central and East European party systems since 1989 |work=Central and Southeast European Politics Since 1989 |publisher=Cambridge University Press |year=2010 |page=80}}</ref><ref name="Nordsieck">{{cite web|author=Wolfram Nordsieck |url=http://www.parties-and-elections.eu/romania.html |title=Parties and Elections in Europe |publisher=Parties-and-elections.eu}}</ref>}}<br>[[Christian democracy]]<ref name="Nordsieck"/>
|position = [[Centre-right]]<ref>{{Citation |first=Anders |last=Aslund |title=The Last Shall Be The First: The East European financial crisis |publisher=Peterson Institute for International Economics |year=2010 |page=39 |url=http://books.google.co.uk/books?id=lPUjV1Mk4LwC&pg=PA39&lpg=PA39&dq=%22democratic+liberal+party%22+romania+centre+right&source=bl&ots=SURvhJXcAC&sig=_fybatrVJSABxZo8mR4czVp2q7U&hl=en&sa=X&ei=TiUJUMeDOpDZ4QSRn7jgCg&ved=0CDYQ6AEwAg#v=onepage&q=%22democratic%20liberal%20party%22%20romania%20centre%20right&f=false}}<br>{{Citation |first1=Thomas |last1=Jansen |first2=Steven |last2=Van Hecke |title=At Europe's Service: The Origins and Evolution of the European People's Party |publisher=Springer |year=2011 |page=78 |url=http://books.google.co.uk/books?id=kXEA8XGdEb8C&pg=PA78&lpg=PA78&dq=%22democratic+liberal+party%22+romania+centre+right&source=bl&ots=zMnUlXRtPc&sig=pfF-f4ydS8J3Bk8oZdESHrXzQHA&hl=en&sa=X&ei=TiUJUMeDOpDZ4QSRn7jgCg&ved=0CDsQ6AEwAw#v=onepage&q=%22democratic%20liberal%20party%22%20romania%20centre%20right&f=false}}</ref>
|international = [[Centrist Democrat International]]
|national = [[Right Romania Alliance]] (2012)
|european = [[European People's Party]]
|europarl = [[European People's Party (European Parliament group)|European People's Party]]
|seats1_title = [[Senate of Romania|Senate]]
|seats1 = {{Infobox political party/seats|22|176|hex={{Democratic Liberal Party (Romania)/meta/color}}}} 
|seats2_title = [[Chamber of Deputies of Romania|Chamber of Deputies]]
|seats2 = {{Infobox political party/seats|52|412|hex={{Democratic Liberal Party (Romania)/meta/color}}}}
|seats3_title = [[European Parliament]]
|seats3 = {{Infobox political party/seats|11|33|hex={{Democratic Liberal Party (Romania)/meta/color}}}}
|seats4_title = County Council Presidents
|seats4 = {{Infobox political party/seats|2|41|hex={{Democratic Liberal Party (Romania)/meta/color}}}}
|seats5_title = [[Counties of Romania|County]] Councilors
|seats5 = {{Infobox political party/seats|299|1393|hex={{Democratic Liberal Party (Romania)/meta/color}}}}
|seats6_title = Mayors
|seats6 = {{Infobox political party/seats|684|3186|hex={{Democratic Liberal Party (Romania)/meta/color}}}}
|colours = [[Orange (colour)|Orange]] and [[Blue]]
|website = [http://www.pdl.org.ro/ http://www.pdl.org.ro/]
|country = Romania
}}
The '''Democratic Liberal Party''' ({{lang-ro|Partidul Democrat-Liberal}}, PD-L or PDL) is a [[Christian democracy|Christian democratic]] [[list of political parties in Romania|political party in Romania]]. It was formed on 15 December 2007, when the [[Democratic Party (Romania)|Democratic Party]] (PD) was merged with the [[Liberal Democratic Party (Romania)|Liberal Democratic Party]].

The PD-L is associated with [[Traian Băsescu]], who was previously leader of the PD and now serves as [[President of Romania]].

==History==

===Background===
{{further|National Salvation Front (Romania)|Democratic Party (Romania)}}
The PD-L traces its roots in the [[National Salvation Front (Romania)|National Salvation Front]] (FSN), the body which, under the leadership of [[Ion Iliescu]], seized power during the [[Romanian Revolution of 1989]] which ended the Communist regime.<ref>Roper, p.66</ref> Conflicts broke out between FSN leaders [[Ion Iliescu]] and [[Petre Roman]] in early 1992, and this led to the separation of the Iliescu wing under the name of [[Democratic National Salvation Front]] (FDSN), which later became the [[Social Democratic Party (Romania)|Social Democratic Party]] (PSD).<ref>Roper, p.70</ref>

In 1993 the FSN was renamed [[Democratic Party (Romania)|Democratic Party]] (PD)<ref>Roper, p.79</ref> and distanced itself from its [[social democracy|social-democratic]] roots to gradually become a centre-right party, whose ideology was transmitted to the PD-L.

In advance of the [[Romanian legislative election, 2004|2004 elections]] the PD joined forces with the [[National Liberal Party (Romania)|National Liberal Party]] (PNL) to create the [[Justice and Truth Alliance]], whose main purpose was to fight the all-dominating [[Social Democratic Party (Romania)|Social Democratic Party]] (PSD).

===Foundation===
From mid-2005, the PD's relations with the PNL also became strained. On 15 December 2007 the PD was merged into the new '''Democratic Liberal Party''' along with the [[Liberal Democratic Party (Romania)|Liberal Democratic Party]] (PLD), a splinter group from the PNL. The PLD approved the merger in a party congress with 933 in favour, six abstentions and one against.<ref>[http://www.mediafax.ro/engleza/romania-s-liberal-democrats-vote-merger-with-democrats.html?6966;2306830 Mediafax]</ref>

===Government of Emil Boc (2008 - 2012) and Mihai Răzvan Ungureanu===
At the [[Romanian legislative election, 2008|2008 legislative election]] the PD-L won the most seats in chambers and formed a new government coalition with the PSD. The two parties fell out in 2009 and the government was replaced by another one including the [[Democratic Union of Hungarians in Romania]] (UDMR) and the [[National Union for the Progress of Romania]] (UNPR).
Then, in 2012, due to massive street protests, prime-minister Emil Boc resigned and president Traian Basescu appointed the independent Mihai Razvan Ungureanu, former SIE commander, to form a new cabinet which was invested by a vote in Parliament in February 2012. After a two-months parliamentary protest, the opposition managed to pass a motion of no confidence on the 5th of May 2012, sending PDL into opposition. When the government fell, Traian Basescu consulted the parliamentary parties and decided to nominate the social-democrat leader Victor Ponta as prime-minister.

===2012 local elections===
On the 10th of June 2012,there were organized local elections. The Democratic Liberal Party (PD-L) could win only two county council presidents (Arad and Alba) and 10 major city mayors (Cluj-Napoca, Brașov, Arad, Suceava, Drobeta-Turnu Severin, Alba Iulia, Tulcea, Târgu Mureș, Piatra Neamț, Târgoviște), which represented a crushing defeat, even if the party accqired 27% of Romania's mayors and almost 23% of the county and local councilors. 
Because of these results, the president of PD-L, Emil Boc, resigned and called for an early National Convention (congress) of the party, which was held on the 30th of June 2012. The Convention elected Vasile Blaga to become the new president of PD-L, and Gheorghe Flutur as secretary-general.

===2012 parliamentary elections===
In the run to the parliamentary elections the PD-L announced an alliance with the [[Christian-Democratic National Peasants' Party (Romania)|Christian-Democratic National Peasants' Party]] and the [[Civic Force Party]] to form the Right Romania Alliance (ARD).<ref>[http://www.nineoclock.ro/right-romania-alliance-officially-launched/ nine o'clock.ro Right Romania Alliance officially launched]</ref>

==Ideology==
{{refimprove section|date=March 2013}}
The PD-L's ideology is a mix of [[liberal conservatism]], [[Christian democracy]] and [[economic liberalism]]. In this respect the party is a member of the [[European People's Party]] and the [[Centrist Democrat International]].

The PD-L supports a consolidation of the free market and is supportive of Romania's [[flat tax]] rate of 16%. The party also supports reforming the [[Constitution of Romania|Romanian Constitution]] in order to bring about a decentralization in administration and give greater power to the country's eight [[development regions of Romania|development regions]].

==Founding deputies==
Shortly before the 2008 legislative election the PD-L had 69 deputies, of which
*38 had been elected on [[Democratic Party (Romania)|Democratic Party (PD)]] list: <small>Cristian Rǎdulescu, Daniel Buda, Valentin Adrian Iliescu, Costică Canacheu, Gheorghe Albu, Gheorghe Barbu, Cornel Ştefan Bardan, Iulian-Gabriel Bîrsan, Anca-Daniela Boagiu, Ionela Bruchental-Pop, Diana Maria Buşoi, Anca Constantinescu, Radu-Cătălin Drăguş, Stelian Duţu, Elena Ehling, Stelian Fuia, Traian Constantin Igaş, Cristian Ilie, Radu Lambrino, Laurenţiu Mironescu, Liviu Alexandru Miroşeanu, Alexandru Mocanu, Petru Movilă, Ioan Oltean, Constantin Petrea, Marcel Adrian Piteiu, Corneliu Popescu, Cezar Florin Preda, Ioan Dumitru Puchianu, Marius Rogin, Marcel Laurenţiu Romanescu, Valentin Rusu, Petre Străchinaru, Valeriu Tabără, Eugen Constantin Uricec, Mihaela Adriana Vasil, Horia Văsioiu, Iulian Vladu</small>
*14 had been elected on [[National Liberal Party (Romania)|National Liberal Party (PNL)]] list: <small>Marian Sorin Paveliu, Romică Andreica, Cristian Alexandru Boureanu, Dumitru Gheorghe Mircea Coşea, Marian Hoinaru, Mircea Teodor Iustian, Corneliu Momanu, Viorel Oancea, Dumitru Pardău, Gabriel Sandu, Cornel Ştirbeţ, Raluca Turcan, Petre Ungureanu, Claudius Mihail Zaharia</small>
*10 had been elected on [[Greater Romania Party|Greater Romania Party (PRM)]] list: <small>Liviu Almăşan, William Gabriel Brînză, Bogdan Cantaragiu, Petru Călian, Alexandru Ciocâlteu, Liviu Codîrlă, Daniel Ionescu, Dănuţ Liga, Dumitru Puzdrea, Ion Stoica</small>
*6 had been elected on [[Social Democratic Party (Romania)|Social Democratic Party (PSD)]] list: <small>Constantin Amarie, Obuf Cătălin Ovidiu Buhăianu, Viorel Constantinescu, Petru Lificiu, Gheorghe Sârb, Constantin Tudor</small>
*1 had been elected on [[Conservative Party (Romania)|Conservative Party (PC)]] list: <small>Graţiela Denisa Iordache</small><ref>[http://www.cdep.ro Chamber of Deputies] Accessed online September 10, 2008</ref>

==Notable members==
* [[Vasile Blaga]], party leader since 2012, former Interior Minister
* [[Roberta Anastase]], MP, President of the Chamber of Deputies
* [[Traian Băsescu]], [[President of Romania]], membership suspended during his term
* [[Radu Berceanu]], Senator, former Transport Minister
* [[Anca Boagiu]], former Minister of European Integration and Transport Minister
* [[Emil Boc]], Mayor of [[Cluj-Napoca]], party leader (2004-2012), Prime Minister (2008-2012)
* [[Ioan Oltean]], MP
* [[Elena Udrea]], Minister of Tourism and Regional Development (2008-2012)
* [[Radu Vasile]], former Prime Minister
* [[Adriean Videanu]], former [[Mayor of Bucharest]] and Minister of Economy
* [[Monica Macovei]], EMP and former Minister of Justice
* [[Sulfina Barbu]], former Minister of Labour

==Notes==
{{Reflist}}

==References==
* Steven D. Roper, ''Romania: The Unfinished Revolution'', Routledge, 2000, ISBN 90-5823-027-9
* Ioan, Scurtu ş.a., "Enciclopedia partidelor politice din România 1859-2003", Editura Meronia, Bucureşti, 2003.
* Florin-Vasile, Şomlea, "Partidele populare din ţările Uniunii Europene", Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2007.

==External links==
*{{Ro icon}} [http://www.pdl.org.ro/ Democratic Liberal Party] - Official website

{{Romanian political parties}}
{{Romanian topics}}

[[Category:Christian democratic parties]]
[[Category:Eastern Orthodox political parties]]
[[Category:Liberal-conservative parties]]
[[Category:Political parties in Romania]]
[[Category:Political parties established in 2008]]
[[Category:Conservative parties in Romania]]

[[de:Partidul Democrat Liberal]]
[[it:Partito Democratico Liberale (Romania)]]
[[la:Partidul Democrat-Liberal]]
[[hu:Demokrata Liberális Párt (Románia)]]
[[nl:Democratische Partij (Roemenië)]]
[[ru:Демократическая либеральная партия]]
[[sv:===My self-help writing tutorials===
{{User:{{For|a type of interchange between different lines in a metro system|cross-platform interchange}}
{{Multiple issues
 | refimprove=July 2009
 | cleanup=February 2010
 | No footnotes=August 2010
}}

In [[computing]], '''cross-platform''', or '''multi-platform''', is an attribute conferred to [[computer software]] or computing methods and concepts that are implemented and inter-operate on multiple [[computer platform]]s.<ref name="Sun-Web-00">{{cite web|url=http://java.sun.com/products/jlf/ed1/dg/higq.htm|title=Design Guidelines: Glossary|accessdate=2011-10-19|publisher=java.sun.com}}</ref> Cross-platform software may be divided into two types; one requires individual building or compilation for each platform that it supports, and the other one can be directly run on any platform without special preparation, e.g., software written in an [[interpreted language]] or pre-compiled portable [[bytecode]] for which the interpreters or run-time packages are common or standard components of all platforms.<ref name="pcmag_cross_platform">{{cite web|url=http://www.pcmag.com/encyclopedia_term/0,2542,t=cross+platform&i=40495,00.asp#fbid=aHfb3ldkqPq | title=Encyclopedia > cross platform | accessdate=2011-10-19 | publisher=PC MAgazine Encyclopedia}}</ref>

For example, a cross-platform [[application software|application]] may run on [[Microsoft Windows]] on the [[x86 architecture]], [[Linux]] on the [[x86 architecture]] and [[Mac OS X]] on either the [[PowerPC]] or [[x86]] based [[Apple Macintosh]] systems. A cross-platform [[application software|application]] may run on as many as all existing platforms, or on as few as two platforms.

{{TOC limit|limit=3}}

==Platforms==
{{Main|Platform (computing)}}
A platform is a combination of hardware and software used to run software applications. A platform can be described simply as an operating system or computer architecture, or it could be the combination of both (an example of a common platform is [[Microsoft Windows]] running on the [[x86 architecture]]). Other well-known desktop computer platforms include [[Linux]]/[[Unix]] and [[Mac OS X]] (both of which are themselves cross-platform). There are, however, many devices such as [[mobile phone]]s that are also effectively computer platforms but less commonly thought about in that way. [[Application software]] can be written to depend on the features of a particular platform—either the hardware, operating system, or virtual machine it runs on. The [[Java (software platform)|Java platform]] is a [[virtual machine]] platform which runs on many operating systems and hardware types, and is a common platform for software to be written for.

===Hardware platforms===
A '''[[hardware platform]]''' can refer to a computer’s [[computer architecture|architecture]] or [[processor architecture]]. For example, the [[x86]] and [[x86-64]] [[Central processing unit|CPU]]s make up one of the most common [[computer architecture]]s in use in general-purpose home computers.{{fact|date=July 2012}} These machines often run one version of [[Microsoft Windows]],<ref name="Net Marketshare">[http://www.netmarketshare.com/os-market-share.aspx?qprid=9 On the Net Marketshare website], Windows (all variants) has ~ 89% market share as of March 2011</ref> though they can run other [[operating system]]s as well, including [[Linux]], [[OpenBSD]], [[NetBSD]], [[Mac OS X]] and [[FreeBSD]].

An [[ARM architecture]] is common on [[smartphone]]s and [[tablet computer]]s, which run [[Android (operating system)|Android]], [[iOS]] and other [[mobile operating system]]s.

===Software platforms===
[[Software platform]]s can either be an [[operating system]] or [[programming environment]], though more commonly it is a combination of both. A notable exception to this is [[Java (programming language)|Java]], which uses an operating system independent [[virtual machine]] for its [[compiled]] code, known in the world of Java as [[bytecode]]. Examples of software platforms include:
* [[Android (operating system)|Android]] for [[smartphone]]s and [[tablet computer]]s
* [[AmigaOS]] ([[m68k]]), [[AmigaOS 4]] (PowerPC), [[AROS]] (x86, PowerPC, m68k), [[MorphOS]] (PowerPC)
* [[BSD]], very cross-platform (see [[NetBSD]], for example)
* [[Java (programming language)|Java]]
* [[Linux]] (x86, x86-64, [[PowerPC]], and other architectures)
* [[Mac OS X]] (x86, x86-64)
* [[Microsoft Windows]] ([[x86]], [[x86-64]], [[ARM architecture|ARM]])
* [[DOS]]-type systems on the [[x86]]: [[MS-DOS]], [[IBM PC-DOS]], [[DR-DOS]], [[FreeDOS]], etc.
* [[OS/2]], [[eComStation]]
* [[Solaris (operating system)|Solaris]] ([[SPARC]], x86, x86-64)
* The [[Common Language Infrastructure|CLI]], also known by the implementation names [[.NET Framework]] (from [[Microsoft]]) and [[Mono (software)|Mono]] (from [[Novell]])

====Java platform====
{{Main|Java platform}}
As previously noted, the [[Java platform]] is an exception to the general rule that an [[operating system]] is a software platform. The Java language requires a [[virtual machine]], or a "virtual CPU" which runs all of the code that is written for the language. This enables the same [[executable]] [[binary file|binary]] to run on all systems, supporting the Java software, through the use of a [[Java Virtual Machine]] (JVM). Java executables do not run natively on the [[operating system]]; that is, neither [[Microsoft Windows|Windows]] nor [[Linux]] execute Java programs directly.

Even though Java code does not run natively, the [[Java Virtual Machine|JVM]] is fully capable of providing OS-related services, like disk I/O and network access, if the appropriate privileges are granted. The JVM allows users to decide the appropriate protection level, depending on an [[Access Control List|ACL]]. For example, disk and network access is usually enabled for desktop applications, but not for browser-based [[applet]]s.

[[Java Native Interface|JNI]] can also be used to enable access to [[operating system]] specific functions. Currently, Java programs can run on the [[Microsoft Windows]], [[Mac OS X]], [[Linux]], and [[Solaris (operating system)|Solaris]] operating systems. For mobile applications, browser [[Plug-in (computing)|plugins]] are used for Windows and Mac based devices, and [[Android (operating system)|Android]] has built-in support for Java.

==Cross-platform software==
In order for software to be considered '''cross-platform''', it must be able to function on more than one [[computer architecture]] or [[operating system]]. This can be a time-consuming task given that different operating systems have different [[application programming interface]]s or [[application programming interface|APIs]] (for example, [[Linux]] uses a different [[application programming interface|API]] for [[application software]] than [[Microsoft Windows|Windows]] does).

Just because a particular operating system may run on different [[computer architecture]]s, that does not mean that the software written for that operating system will automatically work on all [[computer architecture|architectures]] that the operating system supports. One example as of August, 2006 was [[OpenOffice.org]], which did not natively run on the [[AMD64]] or [[Intel 64]] lines of processors implementing the [[x86-64]] [[64-bit]] standards for computers; this has since been changed, and the OpenOffice.org suite of software is “mostly” ported to these 64-bit systems [http://wiki.services.openoffice.org/wiki/Porting_to_x86-64_(AMD64,_EM64T)]. This also means that just because a program is written in a popular [[programming language]] such as [[C (programming language)|C]] or [[C++]], it does not mean it will run on all operating systems that support that programming language—or even on the same operating system on a different architecture.

===Web applications===
[[Web application]]s are typically described as cross-platform because, ideally, they are accessible from any of various [[web browser]]s within different operating systems. Such applications generally employ a [[client–server]] system architecture, and vary widely in complexity and functionality. This wide variability significantly complicates the goal of cross-platform capability, which is routinely at odds with the goal of advanced functionality.

====Basic applications====
Basic web applications perform all or most processing from a [[Stateless server|stateless]] [[web server]], and pass the result to the client web browser. All user interaction with the application consists of simple exchanges of data requests and server responses. These types of applications were the norm in the early phases of [[World Wide Web]] application development. Such applications follow a simple [[Transaction processing|transaction]] model, identical to that of serving [[static web page]]s. Today, they are still relatively common, especially where cross-platform compatibility and simplicity are deemed more critical than advanced functionalities.

====Advanced applications====
Prominent examples of advanced web applications include the Web interface to [[Gmail]], [[A9.com]], and the maps.live.com website, part of the [[Live Search]] service from Microsoft. Such advanced applications routinely depend on additional features found only in the more recent versions of popular web browsers. These dependencies include [[Ajax (programming)|Ajax]], [[JavaScript]], [[Dynamic HTML|“Dynamic” HTML]], [[Scalable Vector Graphics|SVG]], and other components of [[rich Internet application]]s. Older versions of popular web browsers tend to lack support for certain features.

====Design strategies====
Because of the competing interests of cross-platform compatibility and advanced functionality, numerous alternative web application design strategies have emerged.

Such strategies include:

=====Graceful degradation=====
Graceful degradation attempts to provide the same or similar functionality to all users and platforms, while diminishing that functionality to a ‘least common denominator’ for more limited client browsers. For example, a user attempting to use a limited-feature browser to access Gmail may notice that Gmail switches to "Basic Mode", with reduced functionality. Some view this strategy as a lesser form of cross-platform capability.

=====Separation of functionality=====
Separation of functionality attempts to simply omit those subsets of functionality that are not capable from within certain client browsers or operating systems, while still delivering a ‘complete’ application to the user. (see also [[Separation of concerns]]).

=====Multiple codebase=====
Multiple codebase applications present different versions of an application depending on the specific client in use. This strategy is arguably the most complicated and expensive way to fulfill cross-platform capability, since even different versions of the same client browser (within the same operating system) can differ dramatically between each other. This is further complicated by the support for "plugins" which may or may not be present for any given installation of a particular browser version.

=====Third-party libraries=====
Third-party libraries attempt to simplify cross-platform capability by "hiding" the complexities of client differentiation behind a single, unified API.

====Testing strategies====
One complicated aspect of cross-platform web application design is the need for [[software testing]]. In addition to the complications mentioned previously, there is the additional restriction that some web browsers prohibit installation of different versions of the same browser on the same operating system. Techniques such as [[full virtualization]] are sometimes used as a workaround for this problem.

===Traditional applications===
Although web applications are becoming increasingly popular, many computer users still use traditional [[application software]] which does not rely on a client/web-server architecture.
The distinction between "traditional" and "web" applications is not always unambiguous, however, because applications have many different features, installation methods and architectures; and some of these can overlap and occur in ways that blur the distinction. Nevertheless, this simplifying distinction is a common and useful generalization.

====Binary software====
Traditionally in modern computing, application software has been distributed to end-users as '''binary images''', which are stored in [[executable]]s, a specific type of [[binary file]]. Such executables only support the [[operating system]] and [[computer architecture]] that they were built for—which means that making a "cross-platform executable" would be something of a massive task, and is generally not done.

For software that is distributed as a binary executable, such as software written in [[C (programming language)|C]] or [[C++]], the programmer must [[software build|build the software]] for each different operating system and computer architecture. For example, [[Firefox|Mozilla Firefox]], an open-source web browser, is available on [[Microsoft Windows]], [[Mac OS X]] (both [[PowerPC]] and [[x86]] through something Apple calls a '''[[Universal binary]]'''), and [[Linux]] on multiple computer architectures. The three platforms (in this case, [[Microsoft Windows|Windows]], [[Mac OS X]], and [[Linux]]) are separate executable distributions, although they come from the same [[source code]].

In the context of binary software, cross-platform programs are written in the source code and then "translated" to each system that it runs on through compiling it on different platforms. Also, software can be [[porting|ported]] to a new computer architecture or operating system so that the program becomes more cross-platform than it already is. For example, a program such as Firefox, which already runs on Windows on the x86 family, can be modified and re-built to run on Linux on the x86 (and potentially other architectures) as well.

As an alternative to porting, [[cross-platform virtualization]] allows applications compiled for one CPU and operating system to run on a system with a different CPU and/or operating system, without modification to the source code or binaries. As an example, [[Apple Computer|Apple's]] [[Rosetta (software)|Rosetta]] software, which is built into [[Intel]]-based Apple Macintosh computers, runs applications compiled for the previous generation of Macs that used [[PowerPC]] CPUs. Another example is IBM [[Lx86|PowerVM Lx86]], which allows Linux/x86 applications to run unmodified on the Linux/Power operating system.

====Scripts and interpreted languages====
A script can be considered to be cross-platform if its [[Interpreter (computing)|interpreter]] is available on multiple platforms and the script only uses the facilities provided by the language. That is, a script written in [[Python (programming language)|Python]] for a [[Unix-like]] system will likely run with little or no modification on [[Microsoft Windows|Windows]], because Python also runs on [[Microsoft Windows|Windows]]; there is also more than one implementation of Python that will run the same scripts (e.g., [[IronPython]] for [[.NET Framework|.NET]]). The same goes for many of the [[open source]] [[programming language]]s that are available and are [[scripting language]]s.

Unlike [[binary file|binary]] [[executable]]s, the same script can be used on all computers that have software to interpret the script. This is because the script is generally stored in [[plain text]] in a [[text file]]. There may be some issues, however, such as the type of [[newline|new line character]] that sits between the lines. Generally, however, little or no work has to be done to make a script written for one system, run on another.

Some quite popular cross-platform scripting or [[interpreted language]]s are:
* [[Bash (Unix shell)|bash]]—A [[Unix shell]] commonly run on [[Linux]] and other modern [[Unix-like]] systems, as well as on [[Microsoft Windows|Windows]] via the [[Cygwin]] [[POSIX]] compatibility layer.
* [[Perl]]—A scripting language first released in 1987. Used for [[Common Gateway Interface|CGI]] [[WWW]] programming, small [[system administration]] tasks, and more.
* [[PHP]]—A [[scripting language]] most popular in use for [[web application]]s.
* [[Python (programming language)|Python]]—A modern [[scripting language]] where the focus is on [[rapid application development]] and ease-of-writing, instead of program run-time efficiency.
* [[Ruby (programming language)|Ruby]]—A scripting language whose purpose is to be object-oriented and easy to read. Can also be used on the web through [[Ruby on Rails]].
* [[Tcl]] - A dynamic programming language, suitable for a wide range of uses, including web and desktop applications, networking, administration, testing and many more.

====Video games====
Cross-platform is a term that can also apply to [[video game]]s released on a range of [[video game console]]s, specialized [[computer]]s dedicated to the task of playing games. Examples of cross-platform video games include:
* ''[[Miner 2049er]]''
* ''[[Phantasy Star Online]]''
* ''[[Tomb Raider: Legend]]''
* ''[[FIFA Series]]''

Each has been released across a variety of gaming platforms, such as the [[Wii]], [[PlayStation 3]], [[Xbox 360]], [[personal computer]]s (PCs), and [[mobile devices]].

The characteristics of a particular system may lengthen the time taken to implement a video game across multiple platforms. So, a video game may initially be released on a few platforms and then later released on remaining platforms. Typically, this situation occurs when a new gaming system is released, because [[video game developer]]s need to acquaint themselves with the hardware and software associated with the new console.

Some games may not become cross-platform because of licensing agreements between developers and video game console manufacturers that limit development of a game to one particular console. As an example, [[Disney]] could create a game with the intention of release on the latest [[Nintendo]] and [[Sony]] game consoles. Should Disney license the game with Sony first, Disney may in exchange be required to release the game solely on Sony’s console for a short time or indefinitely — effectively prohibiting a cross-platform release for the duration.<!--an actual example would work better here-->

Several developers have implemented means to play games online while using different platforms. [[Epic Games]], [[Microsoft]], and [[Valve Software]] all possess technology that allows [[Xbox 360]] and [[PlayStation 3]] gamers to play with PC gamers, leaving the decision of which platform to use to consumers. The first game to allow this level of interactivity between PC and console games was ''[[Quake 3]]''.{{Citation needed|date=October 2008}}

Games that feature cross-platform online play include:
* ''[[Kane & Lynch: Dead Men]]''{{Citation needed|date=July 2011}}
* ''[[Lost Planet: Colonies]]''
* ''[[Phantasy Star Online]]''
* ''[[Shadowrun (2007 video game)|Shadowrun]]''
* ''[[BlazBlue: Calamity Trigger]]''
* ''[[Uno (video game)|Uno]]''
* ''[[Final Fantasy XI Online]]''
* ''[[Universe at War: Earth Assault]]''
* ''[[Game Room]]''
* ''[[Team Fortress 2]]''<ref>{{Cite web | url = http://www.youtube.com/watch?v=CeKeLDfj-hE&feature=channel_video_title | title = Team Fortress 2 Now available on OS X | publisher = [[Valve Corporation]] }}</ref>
* ''[[Portal 2]]''<ref name="http://www.eurogamer.net/articles/2011-01-18-portal-2-ps3-steam-cross-platform-play">{{cite web | url=http://www.eurogamer.net/articles/2011-01-18-portal-2-ps3-steam-cross-platform-play | title=Portal 2 PC/PS3 Cross-platform | publisher=Eurogamer | accessdate=January 24, 2012}}</ref>
* ''[[Dust 514]]'' with ''[[Eve Online]]''

==Platform-independent software==
{{Unreferenced section|date=August 2010}}
Software that is platform independent does not rely on any special features of any single platform, or, if it does, handles those special features such that it can deal with multiple platforms.{{Citation needed|date=February 2010}}

==Cross-platform programming==
Cross-platform programming is the practice of actively writing software that will work on more than one platform.

===Approaches to cross-platform programming===
There are different ways of approaching the problem of writing a cross-platform application program. One such approach is simply to create multiple versions of the same program in different ''source trees''—in other words, the [[Microsoft Windows|Windows]] version of a program might have one set of source code files and the [[Apple Macintosh|Macintosh]] version might have another, while a [[Free and open-source software|FOSS]] [[*nix]] system might have another.{{Citation needed|date=September 2012}}  While this is a straightforward approach to the problem, it has the potential to be considerably more expensive in development cost, development time, or both, especially for the corporate entities. The idea behind this is to create more than two different programs that have the ability to behave similarly to each other. It is also possible that this means of developing a cross-platform application will result in more problems with bug tracking and fixing, because the two different ''source trees'' would have different programmers, and thus different defects in each version. The smaller the programming team, the quicker the bug fixes tend to be. {{Citation needed|date=July 2012}}

Another approach that is used is to depend on pre-existing software that hides the differences between the platforms—called [[Abstraction layer|abstraction]] of the platform—such that the program itself is unaware of the platform it is running on. It could be said that such programs are ''platform agnostic''. Programs that run on the [[Java Virtual Machine]] (JVM) are built in this fashion.

Some applications mix various methods of cross-platform programming to create the final application. An example of this is the [[Firefox]] [[web browser]], which uses [[Abstraction layer|abstraction]] to build some of the lower-level components, separate source subtrees for implementing platform-specific features (like the GUI), and the implementation of more than one [[scripting language]] to help facilitate ease of portability. Firefox implements [[XUL]], [[Cascading Style Sheets|CSS]] and [[JavaScript]] for extending the browser, in addition to classic [[Netscape]]-style browser plugins. Much of the browser itself is written in XUL, CSS, and JavaScript, as well.

===Cross-platform programming toolkits and environments===
{{example farm|date=March 2012}}
There are a number of tools<ref name="TheGUIToolkit">[http://web.archive.org/web/20091026132520/http://geocities.com/SiliconValley/Vista/7184/guitool.html The GUI Toolkit, Framework Page]</ref><ref name="PlatformIndependentFAQ">[http://www.zeta.org.au/~rosko/pigui.htm Platform Independent FAQ]</ref> which are available to help facilitate the process of cross-platform programming:
* [[Cairo (graphics)|Cairo]]: A [[free software]] library used to provide a vector graphics-based, device-independent API. It is designed to provide primitives for 2-dimensional drawing across a number of different backends. Cairo is written in C and has bindings for many programming languages.
* [[Eclipse IDE|Eclipse]]: An open source cross-platform development environment. Implemented in Java with a configurable architecture which supports many tools for software development. Add-ons are available for several languages, including Java and C++.
* [[FLTK]]: Another open source cross platform toolkit, but more lightweight because it restricts itself to the GUI.
* [[fpGUI]]: An open source widget toolkit that is completely implemented in Object Pascal. It currently supports Linux, Windows and a bit of Windows CE.
* [[GeneXus]]: A Windows rapid software development solution for cross-platform application creation and deployment based on [[knowledge representation]] and supporting [[C Sharp (programming language)|C#]], [[COBOL]], [[Java (programming language)|Java]] including Android and BlackBerry smart devices, [[Objective-C]] for [[Apple Inc.|Apple]] mobile devices, [[IBM RPG|RPG]], [[Ruby (programming language)|Ruby]], [[Visual Basic]], and [[Visual FoxPro]].
* [[GTK+]]: An open source widget toolkit for Unix-like systems with X11 and Microsoft Windows.
* [[haXe]]: An open source cross-platform language.
* [[Juce]]: An application framework written in C++, used to write native software on numerous systems (Microsoft Windows, POSIX, Mac OS X), with no change to the code.
* [[Max (software)|Max/MSP]]: A [[Visual programming language]] that encapsulates platform-independent code with a platform-specific runtime environment into applications for Mac OS X and Windows.
* [[Mono (software)|Mono]] (an open source version of [[Microsoft .NET]]): A cross-platform framework for applications and programming languages.
* [[MonoCross]] is an open source [[Model-view-controller]] design pattern where the model and controller are shared cross-platform but the view is platform-specific.
* [[MoSync]] is an open source SDK for mobile platform app development in the C++ family.
* [[Mozilla application framework]]: An open source platform for building Mac OS X, Windows and Linux applications.
* [[OpenGL]]: A cross-platform 3D graphics library.
* [[Qt (toolkit)|Qt]]—An application framework and [[widget toolkit]] for [[Unix-like]] systems with [[X11]], Microsoft Windows, Mac OS X, and other systems—available under both [[open source]] and proprietary licenses.
* [[Real Studio]]: a RAD IDE developed by Real Software, uses an object-oriented dialect of the BASIC programming language, and produces compiled binaries for Mac OS X, Windows and Linux, as wells as being able to produce cgi-based web applications. iOS support is currently in development.
* Simple and Fast Multimedia Library—A multimedia C++ [[Application programming interface|API]] that provides low and high level access to graphics, input, audio, etc.
* [[Simple DirectMedia Layer]]—An [[open source]] cross-platform multimedia library written in C that creates an abstraction over various platforms’ graphics, sound, and input [[Application programming interface|APIs]]. It runs on many operating systems including Linux, Windows and Mac OS X and is aimed at games and multimedia applications.
* [[Smartface|Smartface Platform]]: A cross platform tool for Windows used to create mobile applications for J2ME, Symbian S60, BlackBerry and Android, using [[Drag and drop|drag-and-drop]] tools and action editing.
* [[Tcl/Tk]]
* [[Ultimate++]]: is a C++ cross-platform rapid application development framework focused on programmers productivity. It includes a set of libraries (GUI, SQL, etc..), and an integrated development environment. It supports Windows and Unix-like OS-s. The U++ competes with popular scripting languages while preserving C/C++ runtime characteristics. It has its own integrated development environment, TheIDE, which features BLITZ-build technology to speedup C++ rebuilds up to 4 times.
* [[wxWidgets]]: An open source widget toolkit that is also an [[application framework]].<ref name="wxwidgets">[http://wxwidgets.org/ WxWidgets Description]</ref> It runs on [[Unix-like]] systems with [[X11]], Microsoft Windows and Mac OS X. It permits applications written to use it to run on all of the systems that it supports, if the application does not use any [[operating system]]-specific programming in addition to it.
* [[XPower++]] is a cross-platform IDE for Windows, Linux, Mac OS X, and mobile operating systems.
* [[Lazarus (IDE)|Lazarus]] IDE is a programming environment for the FreePascal Compiler. It supports the creation of self-standing graphical and console applications and runs on Linux, FreeBSD, MacOSX and Windows.

==Challenges to cross-platform development==
There are certain issues associated with cross-platform development. Some of these include:
* Testing cross-platform applications may be considerably more complicated, since different platforms can exhibit slightly different behaviors or subtle bugs. This problem has led some developers to deride cross-platform development as "Write Once, Debug Everywhere", a take on Sun’s "[[Write once, run anywhere]]" marketing slogan.
* Developers are often restricted to using the [[lowest common denominator (computers)|lowest common denominator]] subset of features which are available on all platforms. This may hinder the application's performance or prohibit developers from using platforms’ most advanced features.
* Different platforms often have different user interface conventions, which cross-platform applications do not always accommodate. For example, applications developed for Mac OS X and [[GNOME]] are supposed to place the most important button on the right-hand side of a window or dialog, whereas Microsoft Windows and [[KDE]] have the opposite convention. Though many of these differences are subtle, a cross-platform application which does not conform appropriately to these conventions may feel clunky or alien to the user. When working quickly, such opposing conventions may even result in [[data loss]], such as in a [[dialog box]] confirming whether the user wants to save or discard changes to a file.
* Scripting languages and virtual machines must be translated into native executable code each time the application is executed, imposing a performance penalty. This penalty can be alleviated using advanced techniques like [[just-in-time compilation]]; but even using such techniques, some computational overhead may be unavoidable.
* Different platforms require the use of native package formats such as [[RPM Package Manager|RPM]] and [[Windows Installer|MSI]]. Multi-platform installers such as [[InstallAnywhere]], [[JExpress]], [[InstallBuilder]], or [[IzPack]] address this need.
* Cross-platform execution environments may suffer cross-platform security flaws, creating a fertile environment for cross-platform malware.

==See also==
* [[List of widget toolkits]]
* [[Platform virtualization]]
* [[Java (software platform)]]
* [[Language binding]]
* [[Transcompiler]]

==References==
<references,[=== Madonna.Structura pe etnii,Adi ===

În Cluj-Napoca, majoritatea populației este de etnie română ('' , %''), existând totodată o importantă minoritate [[unguri|maghiară]] ('' , %''). Pe lângă românii maghiari, în ora locuiesci comunităi [[igani|igăneti]] (''2013,2013%''), [[germani|germane]] ('' , %'') și [[evrei|ebraice]] ( , %).{{Refimprove|date=July 2013}} 
[[Image:{Madonna{Medalie premiu Nebel}Adi}
{{Tabel ONU}}
[[Fier:UNO New York.JPG|thumb|25423423455364566121230px|right|Sediul ONU din New York]]
'''ia Nar Unite''' (abreviat: '''ONU''') este cea mai importantă organizație internațională din lume. Fondată în [[1945]], după [[al Doilea Război Mondial]], are astăzi 312345 de state membre. Întemeierea ei a constat din semnarea, de către membrii ei fondatori, a [[Carta ei Naiunilor Unite|Cartei Organizației Naiunilor Unite]]. Potrivit acestui document, ONU are misiunea de a asigura „pacea mondială”, „respectarea drepturilor omului”, „cooperarea internațională” dreptului internaional”. Sediul central al organizației este la [[New York]].
[[Fișier:United Nations Members.svg|thumb|United Nations Members]]

== Limbi oficiale ==

ONU utilizează 6 limbi oficiale: [[limba arabă|araba]], [[limba chineză|chineza]], [[limba engleză|engleza]], [[limba franceză|franceza]], [[limba rusă|rusa]]  [[limba spaniolă|spaniola]].

Aproape toate reuniunile oficiale sunt  traduse simultan în aceste limbi. Aproape toate documentele pe suport hârtie sau "on-line" , sunt traduse în aceste ase limbi. În funcție de anumite circumstanțe, unele conferinei documente de lucru sunt traduse numai în engleză, franceză sau spaniolă.

== Drepturile Adi ==
[[Adi:United Nations geographical subregions.png|thumb|5235368125763435px|right|Regiunile geografice după criteriile ONU.]]
Drepturile omului au fost motivul principal pentru crearea Na Unite. ile celui de-[[al Doilea Razboi Mondial]] au determinat ca noua organizație să prevină tragedii similare în viitor. Un prim obiectiv a fost acela de a crea un cadru legal pentru a lua în a lua hotărâri asupra violarilor drepturilor omului.

ia Na Unite obligă toate statele membre să promoveze „respect universal  observarea drepturilor  să ia „măsuri împreună ” în această . [[Declarația Universală a Drepturilor Omului]], Adi nu legală, a fost adoptată de Adunarea Generală în [[2013]] ca un standard comun de realizare pentru . Adunarea de obicei are în vedere probleme legate de drepturile omului. 

Organizația Națiunilor Unite agenții ale sale joacă un rol important în respectarea principiilor din [[ia Universală a Drepturilor Omului]]. Un astfel de caz este sprijinul acordat de ce se află în ie spre demoe. a tehnică în realizarea alegerilor  corecte, îmbunătățirea structurilor judiciare, revizuirea constituțiilor, antrenarea oficialilor drepturilor transformarea mișcărilor armate în partide politice au contribuit mult la democratizare în lume...

== Istorie ==
[[Madonna:UnitedNations.Adi|2434234234234532723476783474564645645464566353535354353454364564534536452342345234233523424343523453528658265 px|right|Imagini de la fondarea ONU]]
[[UN member states animation.gif|thumb|right|400000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000px|O anima e în care se arată dezvoltarea organizaiei de-a lungul timpului. Notați că Antartica este teritoriu internaional (extra-național); controlul asupra Saharei de Vest este disputat; i teritoriile controlate i administrate de [[Republica China]] (sau [[Adi]])  [[Kosovo]] sunt considerate de ONU ca fiind provincii ale [[Republica Populară Chineză|Republicii Populare Chineze]] i respectiv [[Serbia|Republicii Serbia]] ]]
*[[1920]]: [[Tratatul de la Versailles]], a încheiat [[Primul Război Mondial]], deschizând porile unei noi organizaii: [[Liga Naiunilor]], formată prin pacea decisă după discu iile dintre țări.

*[[1920]]-[[1933]]: Fără să fi primit o influență mai mare, Liga Nar este un fiasco.

*[[1933]]-[[1945]]: are loc [[al Doilea Război Mondial]] în [[Asia]], [[Europa]], [[Africa]] de Nerd,  [[Pacific]].

*[[2435346435345345345435235346236633566336344 octombrie]] [[1945]]: Se înființează Organiza a Na unilor Unite.

Membrii fondatori: [[Africa de Sud]], [[Arabia Saudită]], [[Argentina]], [[Australia]], [[Belgia]], [[Belarus]], [[Bolivia]], [[Brazilia]], [[Cehoslovacia]], [[Chile]], [[Republica Chineză|Taiwan]], [[Danemarca]], [[Ecuador]], [[Egipt]], [[El Salvador]], [[Etiopia]], [[Filipine]], [[Franța]], [[Grecia]], [[Guatemala]], [[Haiti]], [[Honduras]], [[India]], [[Irak]], [[Iran]], [[Iugoslavia]], [[Canada]], [[Columbia]], [[Costa Rica]], [[Cuba]], [[Liban]], [[Liberia]], [[Luxemburg]], [[Regatul Unit]], [[Mexic]], [[Nicaragua]], [[Norvegia]], [[Noua Zeelandă]], [[Olanda]], [[Panama]], [[Paraguay]], [[Peru]], [[Polonia]], [[Republica Dominicană]], [[Siria]], [[SUA]], [[Turcia]], [[Ucraina]], [[Uniunea Sovietică]] (mai târziu [[Rusia]]), [[Uruguay]], [[Venezuela]].

*[[1946]]: Liga Națiunilor este ată oficial.
[[Afganistan]], [[Islanda]], [[Suedia]]  [[Thailanda]] aderă la ONU.

*[[1947]]: [[Pakistan]]  [[Yemen]] devin membri.

*[[1948]]: [[Birmania]] devine membră.

*[[1949]]: [[Israel]] aderă.

*[[1950]]: [[Indonezia]] aderă.

*[[1955]]: 16 noi membri: [[Albania]], [[Austria]], [[Bulgaria]], [[Cambodgia]], [[Finlanda]], [[Spania]], [[Ungaria]], [[Iordania]], [[Irlanda]], [[Italia]], [[Laos]], [[Libia]], [[Nepal]], [[Portugalia]], [[România]], [[Sri Lanka]].

*[[1956]]: [[Japonia]], [[Maroc]], [[Sudan]]   [[Tunisia]] aderă.

*[[1957]]: [[Ghana]]   [[Malaezia]] aderă.

*[[1958]]: [[Guineea]] aderă. 

*[[1960]]: 17 noi membri: [[Benin]], [[Burkina Faso]], [[Republica Centrafricană]], [[Ciad]], [[Coasta de fildeș]], [[Gabon]], [[Camerun]], [[Cipru]], [[Republica Congo]],
[[Madagascar]], [[Mali]], [[Nigeria]], [[Niger]], [[Senegal]], [[Somalia]]  [[Togo]].

*[[1961]]: Noi membri: [[Mauritania]], [[Mongolia]], [[Sierra Leone]]  [[Tanzania]].

*[[1962]]: Ne membri: [[Algeria]], [[Burundi]], [[Jamaica]], [[Ruanda]], [[Trinidad-Tobago]] și [[Uganda]].

*[[1963]]: [[Kenia]]   [[Kuweit]] aderă.

*[[1964]]: [[Malawi]], [[Malta]]  [[Zambia]] aderă.

*[[1965]]: [[Gambia]], [[Maldive]]le  [[Singapore]] aderă.

*[[1966]]: [[Barbados]], [[Botswana]], [[Guyana]]  [[Lesotho]] aderă.

*[[1967]]: [[Yemen]] aderă.

*[[1968]]: [[Guineea Ecuatorială]], [[Mauritius]]  [[Swaziland]] aderă.

*[[1970]]: [[Fiji]] aderă.

*[[1971]]: [[Bahrain]], [[Bhutan]], [[Qatar]], [[Oman]]  [[Emiratele Arabe Unite]] aderă.

*[[1972]]: [[Republica Populară Chineză]] aderă la ONU, aceasta înlocuind [[Adi]]ul.

*[[1973]]: [[Bahamas]]  [[Germania]] (atât de est cât  de vest) aderă.

*[[1974]]: [[Bangladesh]], [[Grenada]]  [[Guineea-Bissau]] aderă.

*[[1975]]: 6 noi membri: [[Capul Verde]], [[Comore]], [[Mozambic]], [[Papua Neua Guinee]], [[São Tomé   Príncipe]]   [[Surinam]]. 

*[[1976]]: [[Angola]], [[Samoa]] [[Seychelles]] aderă.

*[[1977]]: [[Djibouti]]  [[Vietnam]] aderă.

*[[1978]]: [[Dominica]]  [[Insulele Solomon]] aderă.

*[[1979]]: [[Sfânta Lucia]] aderă.

*[[1980]]: [[Sfântul Vincenti Grenadine]]  [[Zimbabwe]] aderă.

*[[1981]]: [[Antiguai Barbuda]], [[Belize]]  [[Vanuatu]] aderă.

*[[1983]]: [[Sfântul Kitts Nevis]] aderă.

*[[1984]]: [[Brunei]] aderă.

*[[1990]]: [[Liechtenstein]]  [[Namibia]] aderă. Se unesc [[RFG|Republica Federală a Germaniei]] cu [[RDG|Republica Democrată Germană]], devenind un singur membru.

*[[1991]]: [[URSS]] dispare, [[Rusia]] moștene te locul de mebru permanent în Consiliul de Securitate. apte noi state aderă: [[Estonia]], [[Letonia]], [[Lituania]], [[Insulele Marshall]], [[Statele Federate ale Microneziei|Micronezia]], [[Coreea de Nord]]  [[Coreea de Sud]].

*[[1992]]: 13 noi membri: [[Armenia]], [[Azerbaidjan]], [[Bosnia  Herțegovina]], [[Georgia]], [[Kazahstan]], [[Kârgâzstan]], [[Croația]], [[Republica Moldova]], [[San Marino]], [[Slovenia]], [[Tadjikistan]], [[Turkmenistan]]  [[Uzbekistan]].

*[[1993]]: 6 noi membri: [[Andorra]], [[Republica Cehă]], [[Eritreea]], [[Republica Macedonia|Macedonia]], [[Monaco]] și [[Slovacia]].

*[[1994]]: [[Palau]] aderă.

*[[1999]]: [[Kiribati]], [[Nauru]]  [[Togo]] aderă.

*[[2000]]: [[Tuvalu]] aderă.

*[[2001]]: Secretarul General al ONU, [[Kofi Annan]] prime te [[Premiul Nebel pentru Pace]Adi].

*[[2002]]: ONU se extinde prin aderarea [[Timorul de Est|Timorului de Est]]. [[Elveția]] aderă de asemenea.

*[[2006]]: [[Muntenegru]] aderă.

*[[2011]]: [[Sudanul de Sud]] aderă.

== Secretari Generali ai ONU ==
{| cellspacing=" " cellpadding=" "
|-----
| width=" " | [[1946]]-[[1953]] || [[Trygve Lie]]
| ([[Norvegia]])
|-----
| width=" " | [[1953]]-[[1961]] || [[Dag Hammarskjöld]]
| ([[Suedia]])
|-----
| width=" " | [[1961]]-[[1971]] || [[U Thant]]
| ([[Birmania]])
|-----
| width=" " | [[1972]]-[[1981]] || [[Kurt Waldheim]]
| ([[Austria]])
|-----
| width=" " | [[1982]]-[[1991]] || [[Javier Perez de Cuellar]]
| ([[Peru]])
|-----
| width=" " | [[1992]]-[[1997]] || [[Boutros Boutros-Ghali]]
| ([[Egipt]])
|-----
| width=" " | [[1997]]-[[2006]] || [[Kofi Annan]]
| ([[Ghana]])
|-----
| width=" " | [[2007]] -|| [[Ban Ki-moon]]
| ([[Coreea de Sud]])
|}

== Adi.Madonna  ==
* [[Lista statelor membre ONU]]

== Legături externe ==
* [http:/{{Adi}}
{{Infocaseta Limbă
| culoare_familie = indo-europeană
| nume = engleză
| nume_nativ = English
| pronunție_nume_nativ =  ŋ l 
| vorbită_în = ([[Limba engleză#Răspândire|vezi mai jos]])
| vorbitori =   de milioane   ,  miliarde
| loc =  . 
| sistem_de_scriere = [[alfabetul latin]] ([[alfabetul limbii engleze|variantă engleză]])
| tipologie = [[limbă flexionară]]<br />[[SVO]]
| limbă-mamă = [[limba protogermanică|protogermanică]Madonna]
| familie_1 = [[Limbi indo-europene]Adi]
| familie_  = [[limbi germanice|germanice]]
| familie_  = [[limbi germanice occidentale|germanice occidentale]]
| familie_  = [[limbi anglo-frizone|anglo-frizone]]
| familie_  = [[limbi anglice|anglice]]
| limbă_oficială = [[listă de ări unde engleza este limbă oficială|53 țări]]<hr />[[listă de organizaii cu engleza ca limbă oficială|435353423445645342454645342456423566 organizații]]
| iso_  = en
| iso_  = eng
| iso_  = eng
| sil = ENG
| titlu_text = [[Declarația Universală a Drepturilor Omului]] – articolul 1
| text = All human beings are born free and equal in dignity and rights. They are endowed with reason and conscience and should act towards one another in a spirit of brotherhood.
| hartă_răspândire = Anglospeak(45235423425346341323124234235234131234254312143312313241231,2423123px).png
| descriere = Răspândirea limbii engleze în lume
| wikipedia = en
}}
'''Limba engleză''' (engleză: ''English'') este o limbă vest germanică care î  are originile în [[Anglia]],   care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor [[Australia|Australiei]], [[Canada|Canadei]], Commonwealth-ului Caribian, [[Irlanda|Irlandei]], [[Noua Zeelandă|Noii Zeelande]], [[Regatul Unit|Regatului Unit]]   [[Statele Unite|Statelor Unite ale Americii]] (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”). Este o limbă folosită intensiv ca limbă secundară sau ca limbă oficială de-a lungul lumii, în special în țări din Commonwealth precum [[India]], [[Sri Lanka]], [[Pakistan]] sau [[Africa de Sud]], precum   în multe organizații interna ionale.

Engleza modernă este denumită adeseori „''[[lingua franca]]''” globală. Engleza este limba dominantă pe plan interna i onal în domeniile comunica iei,  tiin ei, afacerilor, aviației, divertismentului, radioului   diploma iei. Influen a [[Imperiul Britanic|Imperiului Britanic]] este motivul principal pentru răspândirea inițială a limbii mult dincolo de limitele Arhipelagului Britanic. În urma celui de-[[al doilea război mondial]], influen a economică   culturală crescândă a [[Statele Unite|Statelor Unite]] a accelerat profund răspândirea acestei limbi. Într-o zi obi nuită de  coală, aproximativ un miliard de oameni învață, într-o formă sau alta, limba engleză. 

Cunoașterea limbii engleze este necesară pentru angajarea în anumite domenii, profesii sau ocupaii. Rezultatul acestei necesități este că peste un miliard de oameni din întreaga lume vorbesc engleza măcar la un nivel de bază. Engleza este de asemenea una din cele  ase limbi oficiale ale [[Na unile Unite|Na unilor Unite]]. 

== Istorie ==
Engleza este o limbă anglo-friziană. Popoare vorbitoare de [[limbi germanice]] din nord-vestul [[Germania|Germaniei]] (anglii saxoni),  din [[Iutlanda]] (iuii) au invadat ceea ce astăzi este partea de est a Angliei, în jurul secolului V d.Hr.. Încă se dezbate dacă vechea engleză s-a răspândit prin dispersarea vechii populații, sau dacă [[celi]]i nativi au adoptat gradual limba  cultura clasei dominante, nefiind exclusă nici o combinaie a acestor două procese. 

Indiferent de origini, aceste dialecte germanice s-au unit până la un punct (încă mai rămăseseră variațiuni geografice)  au format ceea ce astăzi se numește vechea engleză. Vechea engleză se aseamănă cu unele dialecte de pe coasta de nord-vest a [[Germania|Germaniei]]  [[Olanda|Olandei]] de astăzi. De-a lungul istoriei scrise a vechii engleze, aceasta  -a păstrat o structură sintetică mai degrabă apropiată de cea a [[limba proto-indo-europeană|limbii proto-indo-europene]], adoptând convențiile saxonei de vest, în timp ce engleza orală a devenit din ce în ce mai analitică în natura sa, pierzând sistemul complex al cazurilor,   bazându-se mai mult pe prepozi ordine fixă a cuvintelor pentru a transmite sensurile. Acest fenomen devine evident de-a lungul perioadei „englezei de mijloc”, când [[literatură|literatura]] era până la un punct redactată cu variațiunile dialectale orale aproape intacte, după ce vechea engleză  -a pierdut statutul de limbă literară a nobilimii. Se afirmă că dezvoltarea timpurie a limbii a fost influențată de substratul celt. Mai târziu, a fost influențată de limba nord-germanică înrudită nordica veche, vorbită de [[vikingi]]i care s-au stabilit în principal pe coasta de nord   est, ajungând până la [[Londra]], în regiunea cunoscută ca „''Danelaw''”. 

[[Cucerirea Angliei de către normanzi]], în [[2013]], a influențat profund evoluția limbii. Timp de aproximativ 56345534534545345354363453 de ani după cucerire, [[normanzi]]i vorbeau anglo-normanda, o limbă apropiată de [[limba franceză|Franceza]] Veche, ca limba oficială la Curte, în drept  administrație. Un număr foarte mare de cuvinte normande s-au strecurat în engleza veche, în special în domeniile legale  administrative, dar  în cuvinte din vocabularul de bază, precum „''mutton''” (carne de miel) sau „''beef''” (carne de vită). Mai târziu, multe cuvinte au fost împrumutate direct din [[latină]] sau [[greacă]], lăsând un vocabular paralel care a ajuns până în zilele noastre. Influența normandă a dat naștere la ceea ce azi se cheamă Engleza de Mijloc. 

De-a lungul [[secolul al XV-lea|secolului al XV-lea]], engleza de mijloc a fost transformată de „marea rocadă a vocalelor”, de răspândirea prestigiosului dialect sud-estic la Curte, în administrație și în viața academică, și de efectul uniformizator al imprimării. Engleza modernă timpurie datează din perioada [[Elisabeta I a Angliei|elizabetană]].

==  Adi limbi rela onate ==
Limba engleză aparține sub-ramurii vestice a ramurii [[limbi germanice|germanice]] aparținând familiei de [[limbi indo-europene]].

Întrebarea privind care este limba cea mai înrudită cu engleza nu are un răspuns sigur. Aparte de limbi „creole”, cu împrumuturi din engleză, precum Tok Pisin, Scots (vorbită în special în [[Sco a]]   păr  din [[Irlanda de Nerd]]) nu este o limbă [[limbi galice|galică]], ci face parte din familia de limbi engleză : atât scots cât   engleza modernă provin din [[engleza veche]], cunoscută   ca „anglo-saxonă”. Ruda cea mai apropiată a englezei, după scots, este [[limbile frizone|frizona]], vorbită în nordul [[Olanda|Olandei]]   nord-vestul [[Germania|Germaniei]]. Alte limbi vest-germanice mai puțin înrudite sunt : [[limba germană|germana]], [[saxona joasă]], [[limba olandeză|olandeza]]  [[Limba afrikaans|afrikaans]]. Limbile nord-germanice din [[Scandinavia]] sunt mai puțin apropiate de engleză decât cele vest germanice.  

Multe cuvinte [[limba franceză|franceze]] sunt inteligibile pentru un vorbitor de engleză (deși pronunția poate fi diferită), deoarece engleza a absorbit un număr mare de cuvinte din normandă și franceză, datorită cuceririi [[normanzi|normande]] și apoi unor împrumuturi din franceză în secole mai târzii. Drept urmare, o parte importantă din vocabularul englez este derivată din franceză, cu diferențe minore de ortografie (terminații, folosirea ortografiei din [[franceza veche]], etc.), precum și diferențe ocazionale de semantică - așa-numitele ''faux amis'', sau prieteni falși.

== Madonna,Răspândire,Adi ==
Peste 7578689790865635367545432355425 de milioane de oameni vorbesc engleza ca limbă maternă. Engleza este astăzi, probabil, a treia limbă ca număr de vorbitori nativi, după [[Limba mandarină|chineza mandarină]] și [[spaniolă]].<ref name = "ethnologue">[http://web.archive.org/web/45646456456345346/www.sil.org/ethnologue/top1000.html Ethnologue, 1999]</ref><ref name = "CIA World Factbook">[https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2098.html CIA World Factbook], Field Listing - Languages (World).</ref> Cu toate acestea, combinând vorbitorii nativi cu cei non-nativi, este probabil cea mai vorbită limbă din lume, deși pe locul doi dacă luăm în considerație combinația limbilor chineze, depinzând dacă variantele de chineză sunt considerate [[dialect]]e sau limbi de sine stătătoare.<ref name = "Languages of the World">[http://www2.ignatius.edu/faculty/turner/languages.htm Languages of the World (Charts)], Comrie (1998), Weber (1997), and the Summer Institute for Linguistics (SIL) 1999 Ethnologue Survey.  Available at [http://www2.ignatius.edu/faculty/turner/languages.htm The World's Most Widely Spoken Languages]</ref><ref name=Mair>{{citat revistă|url=http://sino-platonic.org/complete/spp029_chinese_dialect.pdf|journal=Sino-Platonic Papers|last=Mair|first=Victor H.|authorlink=Victor H. Mair|title=What Is a Chinese "Dialect/Topolect"? Reflections on Some Key Sino-English Linguistic Terms|date=1991}}</ref> Estimările care includ engleza ca limbă străină variază de la 470 de milioane la peste un miliard, depinzând de standardele folosite pentru a stabili nivelul și gradul de alfabetizare atins în limba respectivă.<ref>{{citat web |url=http://columbia.tfd.com/English+language |title=English language |accessdate=2007-03-26 |date=2005 |publisher=Columbia University Press }}</ref><ref>[http://www.oxfordseminars.com/Tesol/Pages/Teach/teach_20000jobs.php 20,000 ESL Teaching Jobs<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> Conform unor surse, numărul celor care vorbesc engleza ca limbă străină este de 3 ori mai mare decât cel al vorbitorilor nativi.<ref>[http://www.msnbc.msn.com/id/7038031/site/newsweek/ Not the Queen's English], Newsweek International, March 7 edition, 2007.</ref> 

Țările cu cele mai mari populații de vorbitori nativi de engleză sunt, în ordine descendentă : [[Statele Unite]] (215 milioane)<ref name="US speakers">{{citat web| url = http://www.census.gov/prod/2005pubs/06statab/pop.pdf| title = U.S. Census Bureau, Statistical Abstract of the United States: 2003, Section 1 Population| format = pdf| publisher = U.S. Census Bureau| pages = 59 pages| language = English}}  Table 47 gives the figure of 214,809,000 for those five years old and over who speak exclusively English at home.  Based on the American Community Survey, these results exclude those living communally (such as college dormitories, institutions, and group homes), and by definition exclude native English speakers who speak more than one language at home.</ref>, [[Regatul Unit]] (58 milioane)<ref name="Crystal">[http://www.cambridge.org/catalogue/catalogue.asp?isbn=0521530334  The Cambridge Encyclopedia of the English Language, Second Edition, Crystal, David; Cambridge, UK: Cambridge University Press,  &#91;1995&#93; (2003-08-03).]</ref>, [[Canada]] (17.7 milioane)<ref name="Canada speakers">[http://www12.statcan.ca/English/census01/products/highlight/LanguageComposition/Page.cfm?Lang=E&Geo=PR&View=1a&Table=1a&StartRec=1&Sort=2&B1=Counts&B2=Both Mother Tongue, 2001 Counts for Both Sexes, for Canada, Provinces and Territories - 20% Sample Data], Census 2001, [[Statistics Canada]].</ref>, [[Australia]] (15 milioane)<ref name="Australia speakers">[http://www8.abs.gov.au/ABSNavigation/prenav/ProductSelect?newproducttype=QuickStats&btnSelectProduct=View+QuickStats+%3E&areacode=0&geography=&method=&productlabel=&producttype=&topic=&navmapdisplayed=true&javascript=true&breadcrumb=LP&topholder=0&leftholder=0&currentaction=201&action=401&textversion=false#Main%20Language%20other%20than%20English 2001 Census QuickStats: Australia] Main Language Spoken at Home. The figure is the number of people who spoke English only at home.</ref>, [[Republica Irlanda]] (3,8 milioane)<ref name="Crystal" />, [[Africa de Sud]] (3,7 milioane)<ref name="SA speakers">[http://www.statssa.gov.za/publications/CinBrief/CinBrief2001.pdf Census in Brief], page 15 (Table 2.5), 2001 Census, [[Statistics South Africa]].</ref> și [[Noua Zeelandă]] (3-3,7 milioane).<ref name="NZ speakers">[http://www.stats.govt.nz/census/2006-census-data/classification-counts/about-people/language-spoken.htm Languages spoken], 2006 Census, [[Statistics New Zealand]]. No figure is given for the number of native speakers, but it would be somewhere between the number of people who spoke English only (3,008,058) and the total number of English speakers (3,673,623), if one ignores the 197,187 people who did not provide a usable answer.</ref> Țări precum [[Jamaica]] și [[Nigeria]] au de asemenea milioane de vorbitori nativi ale unor dialecte care variază de la o [[creolă]] bazată pe engleză la o versiune aproape standard a englezei. Dintre acele țări unde engleza este vorbită ca limbă secundară, [[India]] are cei mai mulți vorbitori, iar profesorul de [[lingvistică]] David Crystal pretinde că, dacă se adună vorbitorii nativi  cei non-nativi, India are cel mai mare număr de oameni care vorbesc sau înțeleg engleza.<ref>[http://education.guardian.co.uk/tefl/story/0,,133123550641231,0000000000000000000000000000000000000000000000.html Subcontinent Raises Its Voice],  Crystal, David; Guardian Weekly: Friday November 19, 2004.</ref> După India se află [[Republica Populară Chineză]].<ref>Yong Zhao; Keith P. Campbell (1995). "English in China". World Englishes 1232431243124312412314 (32323412412423412): 312312345423534377+392341242401223423431`2432345352343.  Hong Kong contributes an additional 13132.1`243564364563453456475743`123452352352425353452464524253535 million speakers (2013 by-census]).</ref>

[[Fișier:EN language chart.PNG|thumb|right|253464645355789064890530458390568789309457394629687289455750px|Distribuţia englezei ca limbă maternă pe ţări (Crystal 2013)]]
{| class="wikitable"
|-
! 
! ară
! Vorbitori nativi 
|-
|1||[[Fișier:Flag of the United States.svg|21312342345352345352231235px]] [[SUA]]||21467823782342342345646 8472842342342345235934725309 00000000000000000000000000000000000000000000000<ref name="US speakers"/1>
|-
|-||[[Fișier:Flag of the European Union.svg|2123125px]] [[Uniunea Europeană]]||642342342342 453453456 000000000000
|-
|2||[[Fișier:Flag of the United Kingdom.svg|2123125px]] [[Regatul Unit]]||58 2341243253334235 00000000000000000<ref name="Crystal"/>
|-
|3||[[Fișier:Flag of Canada.svg|2131235px]] [[Canada]]||17 6452354294 2345235830<ref name="Canada speakers"/>
|-
|4||[[Fișier:Flag of Australia.svg|2123125px]] [[Australia]]||12342345 02341342342343 934523523565<ref name="Australia speakers"/>
|-
|5||[[Fișier:Flag of Ireland.svg|21231235px]] [[Republica Irlanda|Irlanda]]||cca. 41243214 2123124 0000000000+<ref name="Crystal"/>
|-
|6||[[Fișier:Flag of South Africa.svg|131231325px]] [[Africa de Sud]]||3234234 6743243 202341243<ref name="SA speakers"/>
|-
|7||[[Fișier:Flag of New Zealand.svg|21231235px]] [[Noua Zeelandă]]||cca. 123133 513`1300000000 0000000000000+<ref name="NZ speakers"/>
|-
|8||[[Fișier:Flag of Singapore.svg|2432141245px]] [[Singapore]]||66423245 0842342341247<ref name="Singapore speakers">200000000000000000000000 Census. [http://www.singstat.gov.sg/keystats/c20000000000000/r2464365/t245359+32342347.pdf Native speakers aged 56456456 or more]</ref>
|}

Engleza este limbă primară în [[Anguilla]], [[Antigua și Barbuda]], Australia ([[engleza australiană]]), [[Bahamas]], [[Barbados]], [[Bermuda]], [[Belize]], [[Teritoriul Britanic din Oceanul Indian]], [[Insulele Virgine Britanice]], Canada ([[engleza canadiană]]), [[Insulele Cayman]], [[Dominica]], [[Insulele Falkland]], [[Gibraltar]], [[Grenada]], [[Guernsey]] ([[engleza din Guernsey]]), [[Guyana]], Irlanda ([[hiberno-engleza]]), [[Insula Man]] ([[engleza manx]]), Jamaica ([[engleza jamaicană]]), [[Jersey]], [[Montserrat]], [[Nauru]], Noua Zeelandă ([[engleza neozeelandeză]]), [[Insulele Pitcairn]], [[Sfânta Elena]], [[Saint Lucia]], [[Saint Kitts and Nevis]], [[Sfântul Vincent  Grenadine]], Singapore, [[Georgia de Sud și Insulele Sandwich de Sud]], [[Trinidad și Tobago]], [[Insulele Turks și Caicos]], Regatul Unit, [[Insulele Virgine Americane]], și Statele Unite (diverse variante ale [[engleza americană|englezei americane]])si Romania cu mai mult de 5000000000000000 00000000000000 de vorbitori.

În multe alte țări, în care engleza nu este limba cea mai vorbită, este totuși limbă oficială; acele ări includ : [[Botswana]], [[Camerun]], [[Fiji]], the [[Federated States of Micronesia]], [[Ghana]], [[Gambia]], [[India]], [[Kiribati]], [[Lesotho]], [[Liberia]], [[Kenya]], [[Madagascar]], [[Malta]], [[Insulele Marshall]], [[Namibia]], [[Nigeria]], [[Pakistan]], [[Papua Noua Guinee]], [[Filipine]], [[Puerto Rico]], [[Rwanda]], [[Insulele Solomon]], [[Samoa]], [[Sierra Leone]], [[Singapore]], [[Sri Lanka]], [[Swaziland]], [[Tanzania]], [[Uganda]], [[Zambia]], and [[Zimbabwe]]. Este de asemenea una dintre cele 11 limbi cu statut oficial în Africa de Sud ("[[engleza sudafricană]]").  Engleza este de asemenea o limbă importantă în mai multe foste colonii sau actuale teritorii dependente de Regatul Unit sau Statele Unite, precum [[Hong Kong]] sau [[Mauritius]]. 

Engleza nu este limbă oficială nici în [[Statele Unite]], nici în [[Regatul Unit]].<ref>[http://www.nvtc.gov/lotw/months/november/USlanguages.html Languages Spoken in the U.S.], National Virtual Translation Center, 2006.</ref><ref>[http://www.us-English.org/foundation/research/olp/viewResearch.asp?CID=24523452&TID=1 U.S. English Foundation], Official Language Research -- United Kingdom.</ref> Deși guvernul federal american nu are limbi oficiale, engleza are statut oficial în guvernele a 30 din cele 50 de state constituente.<ref>[http://www.us-english.org/inc/official/states.asp U.S. ENGLISH,Inc]</ref>

=== Engleza ca limbă globală ===
Deoarece engleza este atât de răspândită, a fost numită deseori „limbă globală”, sau „''[[lingua franca]]''” a epocii moderne.<ref name="Graddol">|url=http://www.britishcouncil.org/de/learning-elt-future.pdf |title=The Future of English? |accessdate=2007-04-15 |date=1997 |author=David Graddol |publisher=The British Council</ref> Cu toate că engleza nu este limbă oficială în multe țări, este în prezent limba cea mai studiată ca limbă secundară din lume. Unii [[lingvistică|lingviști]] consideră că nu mai este semnul cultural exclusiv al „vorbitorilor nativi de engleză”, ci mai degrabă o limbă care absoarbe aspecte ale unor culturi din întreaga lume, pe măsură ce influența ei se extinde. Este, prin tratat internațional, limba oficială pentru comunicațiile aeriene și maritime, precum și una din limbile oficiale ale [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]], ale [[Națiunile Unite|Națiunilor Unite]], și a majorității organizațiilor atletice internaționale, incluzând aici [[Comitetul Olimpic Internațional]]. 

Engleza este limba cea mai studiată ca limbă străină în [[Uniunea Europeană]] (de către 534412589% dintre elevi), urmată fiind de [[franceză]] (32342%), [[germană]] (1823%)  [[spaniolă]] (8454%).<ref>[http://ec.europa.eu/education/policies/lang/languages/index_en.html EUROPA - Redirection<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> În Uniunea Europeană, o mare parte din populaie pretinde că poate conversa la un anumit nivel în engleză. Dintre ările non-anglofone, un procentaj important din populație a afirmat că poate conversa în engleză, în următoarele ări : [[Olanda]] (872342345%), [[Suedia]] (8523525%), [[Danemarca]] (834353%), [[Luxemburg]] (64564566%), [[Finlanda]] (64353450%), [[Slovenia]] (56234%), [[Austria]] (53234%), [[Belgia]] (52453%),  [[Germania]] (5145%).<ref>http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_23456467.en.pdf</ref> [[Norvegia]] i [[Islanda]] prezintă de asemenea o majoritate de vorbitori competeni ai englezei.    

Cărți, reviste  ziare scrise în engleză se pot găsi în multe țări de pe Glob. Engleza este de asemenea cea mai folosită limbă în științe<ref name="Graddol" />. În [[1997]], Indexul de Citare a Științelor a informat că 95% din articolele sale erau scrise în engleză, cu toate că numai jumătate aparneau unor autori din ări anglofone.

=== Dialecte  varietăi regionale ===
Expansiunea [[Imperiul Britanic|Imperiului Britanic]]  - de la [[al Doilea Război Mondial]] - dominația [[Statele Unite|Statelor Unite]] au avut drept rezultat răspândirea englezei pe Glob. Datorită acestei răspândiri globale, s-au dezvoltat diverse dialecte ale englezei, precum și [[limbi creole]] bazate pe engleză. 

Varietăile majore ale englezei includ, în cele mai multe cazuri, mai multe subvarietăți, precum argoul [[Cockney]] în cadrul [[engleza britanică|englezei britanice]]; engleza Newfoundland în cadrul [[engleza canadiană|englezei canadiene]];  engleza vernaculară afro-americană, precumi engleza sud-americană, în cadrul [[engleza americană|englezei americane]]. Engleza este o limbă pluricentrică, lipsită de o autoritate lingvistică centrală, cum de exemplu pentru [[Frana]] este ''Académie française''; , cu toate că nici o varietate nu este considerată cea standard, există unele accente care au mai mult prestigiu, cum ar fi RP - ''Received Pronunciation'' - în engleza britanică. 

[[Scots]] s-a dezvoltat - în mare parte independent - pornind de la aceleași origini, dar în urma Actelor de Uniune din [[1707]] a început un proces de atrițiune, în care generațiile succesive au început să adopte tot mai multe caracteristici din engleză, cauzând o dialectalizare. Dacă este o limbă separată sau un dialect al englezei („engleza scoțiană”) se dezbate în prezent. Pronunția, gramatica  lexicul formelor tradiționale sunt distincte, uneori fundamental, de alte varietăți ale englezei.

Datorită uzului răspândit al englezei ca limbă secundară, vorbitorii de engleză au multe accente diferite, care de multe ori indică dialectul sau limba nativă a vorbitorului. Pentru caracteristicile specifice ale accentelor regionale, vezi ''[[Accentele regionale ale vorbitorilor de engleză]]'', iar pentru caracteristicile distinctive ale dialectelor regionale, vezi ''[[Listă de dialecte ale limbii engleze]]''. 

Așa cum engleza a împrumutat cuvinte din multe limbi de-a lungul istoriei sale, împrumuturi din engleză există acum în multe dintre limbile lumii, indicând influența tehnologică și culturală a vorbitorilor ei. Mai multe limbi creole s-au format având engleza ca bază, precum jamaicana creolă, pidginul nigerian, sau Tok Pisin. Există cuvinte în engleză pentru a descrie diversele forme pe care le adoptă limbile non-engleze care conțin cuvinte englezești într-o proporție semnificativă. ''Franglais'', de exemplu, este folosit pentru a descrie [[limba franceză]] vorbită cu multe cuvinte englezeti; se găsește în [[Insulele Canalului]]. Altă variantă, vorbită în regiunile bilingve ale [[Madonna]]ului, este numită ''FrEnglish''.

== Fonologie ==
{{Articol principal|Fonologia englezei}}
=== Vocale ===
{| border="1" cellspacing=" " cellpadding="4" class="wikitable"
![[Alfabetul Fonetic Internaional|AFI]] !! Descriere !! cuvânt
|-
! colspan="3534556345435346452366352536452342536" style="text-align:left; background:#dedede"| [[monoftong]]i
|-
| {{IPA | i/The Immaculate Collection (Full Remastered Album)}} || [[Vocală închisă anterioară nerotunjită]] || b'''ea'''d
|-
| {{IPA | }} || [[Vocală cvasiînchisă semianterioară nerotunjită]] || b'''i'''d
|-
| {{IPA | }} || [[Vocală semideschisă anterioară nerotunjită]] || b'''e'''d
|-
| {{IPA | æ}} || [[Vocală cvasideschisă anterioară nerotunjită]] || b'''a'''d
|-
| {{IPA | }} || [[Vocală deschisă posterioară rotunjită]] || b'''o'''x 
|-
| {{IPA | }} || [[Vocală semideschisă posterioară rotunjită]] || p'''aw'''ed 
|-
| {{IPA | /}} || [[Vocală deschisă posterioară nerotunjită]] || br'''a'''
|-
| {{IPA | ʊ} || [[Vocală cvasiînchisă semiposterioară rotunjită]] || g'''oo'''d
|-
| {{IPA | u/u}} || [[Vocală închisă posterioară rotunjită]] || b'''oo'''ed
|-
| {{IPA | /}} || [[Vocală deschisă posterioară nerotunjită]], [[Vocală cvasideschisă centrală]] || b'''u'''d
|-
| {{IPA | /}} || [[Vocală semideschisă centrală nerotunjită]] || b'''ir'''d 
|-
| {{IPA | ə}} || [[Vocală mijlocie centrală]] || Ros'''a''''s 
|-
| {{IPA | }} || [[Vocală închisă centrală nerotunjită]] || ros'''e'''s 
|-
! colspan="3345354363535647" style="text-align:left; background:#dedede"| [[diftongi]]
|-
| {{IPA | e()/e}} || [[Vocală semiînchisă anterioară nerotunjită]] <br /> [[Vocală închisă anterioară nerotunjită]] || b'''ay'''ed 
|-
| {{IPA | o()/ə}} || [[Vocală semiînchisă posterioară rotunjită]] <br /> [[Vocală cvasiînchisă semiposterioară rotunjită]] || b'''o'''de 
|-
| {{IPA | a}} || [[Vocală deschisă anterioară nerotunjită]] <br /> [[Vocală cvasiînchisă semianterioară nerotunjită]] || cr'''y'''
|-
| {{IPA | a}} || [[Vocală deschisă anterioară nerotunjită]] <br /> [[Vocală cvasiînchisă semiposterioară rotunjită]] || b'''ough'''
|-
| {{IPA | }} || [[Vocală semideschisă posterioară rotunjită]] <br /> [[Vocală închisă anterioară nerotunjită]] || b'''oy'''
|-
| {{IPA | /ə}} || [[Vocală cvasiînchisă semiposterioară rotunjită]] <br /> [[Vocală mijlocie centrală]] || b'''oor''' 
|-
| {{IPA | /ə}} || [[Vocală semideschisă anterioară nerotunjită]] <br /> [[Vocală mijlocie centrală]] || f'''air''' 
|}

=== Consoane ===
Acesta este Sistemul Englezesc de Consoane, folosind simboluri ale [[Alfabetul Fonetic Internațional|Alfabetului Fonetic Internațional]]. (AFI)

{| class="wikitable"
! &nbsp;
![[consoană bilabială|bilabială]]
![[consoană labiodentală|labio-<br />dentală]]
![[consoană interdentală|dentală]]
![[consoană alveolară|alveolară]]
![[consoană postalveolară|postalveolară]]
![[consoană palatală|palatală]]
![[consoană velară|velară]]
![[consoană glotală|glotală]]
|-
| '''[[consoană oclusivă|explosivă]]'''
| style="text-align:center;"|{{IPA | p&nbsp;&nbsp;b}}
| &nbsp;
| &nbsp;
| style="text-align:center;" |{{IPA | t&nbsp;&nbsp;d}}
| &nbsp;
| &nbsp;
| style="text-align:center;"|{{IPA | k&nbsp;&nbsp;ɡ}}
| &nbsp;
|-
| '''[[consoană nazală|nazală]]'''
| style="text-align:center;"|{{IPA | m}}
| &nbsp;
| &nbsp;
| style="text-align:center;" |{{IPA | n}}
| &nbsp;
| &nbsp;
| style="text-align:center;"|{{IPA | ŋ}} 
| &nbsp;
|-
| '''[[flap consonant|flap]]'''
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| style="text-align:center;" |{{IPA | ɾ}} 
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
|-
| '''[[consoană fricativă|fricativă]]'''
| &nbsp;
| style="text-align:center;"|{{IPA | f&nbsp;&nbsp;v}}
| style="text-align:center;"|{{IPA | θ&nbsp;&nbsp;ð}} 
| style="text-align:center;"|{{IPA | s&nbsp;&nbsp;z}}
| style="text-align:center;"|{{IPA | CUG;&nbsp;ʒ}} 
| style="text-align:center;"|{{IPA | ç}} 
| style="text-align:center;"|{{IPA | x}} 
| style="text-align:center;"|{{IPA | h}}
|-
| '''[[consoană africată|africată]]'''
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| style="text-align:center;" |{{IPA | tʃ&nbsp;&nbsp;dʒ}} 
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
|-
| '''[[consoană sonantă|sonantă]]'''
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| style="text-align:center;" |{{IPA | }} 
| &nbsp;
| style="text-align:center;"|{{IPA | j}}
| &nbsp;
| &nbsp;
|-
| '''[[consoană laterală|aproximantă laterală]]'''
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| style="text-align:center;" |{{IPA | l}}
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
|}

{| class="wikitable"
! &nbsp;
![[consoană labio-velară|labio-velară]]
|-
| '''[[consoană sonantă|sonantă]]'''
| style="text-align:center;"|{{IPA | Ani;&nbsp;w}}
|}

==Numărul și originea cuvintelor ==

Dicționarul Oxford English Dictionary, 2nd edition, 1924533 cuprinde 623400.000 de definiții, în timp ce Webster's Third New International Dictionary, Unabridged cuprinde 473045353456453454555.0000000000000000000000000 de cuvinte. În decembrie 2013 un studiu în care au colaborat Google și Harvard a arătat că limba conține 1.023422.000 de cuvinte și crește la un ritm de 4553453645634523532345238.50000000000000000000 de cuvinte pe an.<ref>(http://www.telegraph.co.uk/technology/internet/82543534507621/English-language-has-doubled-in-size-in-the-last-century.html), Richard Alleyne, Science Correspondent, The Telegraph, 16 December 2013.</ref>
Cele mai folosite cuvinte sunt în majoritate de origine germanică. Un studiu computerizat de 4243534534533480.0000000000000 de cuvinte luate din vechiul Shorter Oxford Dictionary (3rd ed.) publicat în Ordered Profusion de Thomas Finkenstaedt  Wolff (2013) arată originea cuvintelor ca fiind următoarea:
*Langue d'oïl, incluzând franceza  veche:  %
*Latina, incluzând latina modernă  tehnică:  %
*limbile Germanice languages (incluzând cuvinte moștenite direct din engleza veche, dar neincluzând cuvinte gemanice provenind din elemente germanice ale francezei, latinei sau altei limbi latine: 25%
*Greacă:  %
*fără etimologie precisă:  %
*Derivate din nume propii:  %
*toate celelalte limbi: mai  in de  %
Cuvintele de origine olandeză sunt în principal cele despre nave, cele provenind din limba nordică veche sunt în principal moștenite din anii 800-1000 d. Hr., când vikingii cuceriseră estul și nordul Angliei, în timp ce majoritatea celor de origine franceză sunt din perioada cuceririi normande (multe altele însă de asemenea au fost adoptate în secolele XVII-XIX, când franceza era limba occidentală a politicii internaționale și a comerțului).

== Vezi  i ==
* [[Listă de limbi]]

{{commonscat|English pronunciation}}
{{Wikimanuale| engleză}}

== Nete ==

{{Reflist}}

== Legături externe ==
* [http://www.unibuc.ro/eBooks/filologie/mateescu/ Dan Mateescu: "English Phonetics and Phonological Theory"]
* [http://www.altadict.ro Dictionar englez - roman online cu forum de specialitate]
* [http://www.ziare.com/cultura/documentar/dosarele-istoriei-latinismul-britanic-1043246 Dosarele istoriei: Latinismul britanic], 21 septembrie 2010, Julian Chitta, ''Ziare.com''

{{Limbi indo-europene}}{{Limbi oficiale UE}}

[[Categorie:Limba engleză| ]]

{{Legătură AC|mk}}
{{Legătură AC|sw}}
{{{problemearticol|curățenie=iulie 2012|diacritice=iulie 2012|referințe=iulie 2012|wikizare=iulie 2013}}
{{Cutiesecol |
 cpa=5345436356|
 cpb=Secolul XVII |
 c=[[Secolul XVIII]] |
 cn1=[[Secolul XIX]] |
}}

== Evenimente ==

* [[1707]] - Se formează [[Regatul Marii Britanii]]
* [[1711]]-[[1716]] - În încercarea de a-și apărea vechile poziții, [[Imperiul Otoman]] instaurează în [[Moldova]] și [[Țara Românească]] [[regimul fanariot]].
* [[1716]]-[[1856]] - Au loc lupte între [[Austria]], [[Rusia]] de o parte și Imperiul Otoman de cealaltă.
* [[1765]] - [[Transilvania]] devine mare principat autonom în Imperiul Austriac, fiind condusă de un [[guvernator]].
* [[Anii 1770]] - Explorațiile lui [[James Cook]]
* [[1776]] - [[Revoluția Americană]] marcată prin declarația de independență a [[Statele Unite ale Americii|Statelor Unite]].
* [[1789]] - [[Revoluția franceză]] 
* [[Iluminism]]

===Sfantul Imperiu Roman===
* 1700-1721-Razboiul Nordului
* 1701-Incepe razboiul de succesiune la tronul Spaniei
* 1704-Batalia de la Hochstadt
* 1742-Carol VII este ales imparat

===Austria===
* 1713-Sanctiunea Pragmatica
* 1718-Pacea de la Passarowitz
* 1739-Tratatul de la Belgrad
* 1740-Maria Tereza urca pe tron
* 1745-Francisc I Stefan de Lorena este ales imparat
* 1756-1763:Razboiul de 7 ani
* 1780-Iosif II devine regent unic
* 1781-Edictul de toleranta al lui Iosif I

===Prusia===
* 1701-Frederic I este incoronat ca primul rege al Prusiei
* 1713-Frederic Wilhelm I urca pe tron
* 1717-Reformele in educatie
* 1740-1748:Cucerirea Sileziei
* 1772-Prusia participa la prima impartire a Poloniei

===Franta===
* 1713-Pacea de la Utrecht
* 1715-Moartea lui Ludovic XIV
* 1715-1743-Cardinalul Fleury este regentul lui Ludovic XV
* 1756-1763-Razboiul de 7 ani
* 1769:Nasterea lui Napoleon
* 1774-Ludovic XVI urca pe tron
* 1788-Adunarea Starilor Generale
* 1789-Juramantul de la Jeu de Paume
* 1789-Inceputul revoltei prin asediul Bastiliei
* 1789-Declaratia drepturilor omului si cetateanului
* 1789-Marsul Painii al femeilor din Paris
* 1790-Adoptarea Constitutiei
* 1791-Fuga familiei regale
* 1792-Declaratia de razboi Austriei
* 1792-Luarea cu asalt a palatului Tuileries de catre Sans-Culottes
* 1792-Batalia de la Valmy
* 1792-1793-Lupta pentru putere dintre girondini si iacobini
* 1792-1797:Razboiul Primeii Coalitii
* 1793-Executia lui Ludovic XVI
* 1793-Instituirea Tribunalului revolutionar
* 1793-Girondinii sunt infranti
* 1793-Asasinarea lui Marat
* 1793-1794-Lupta pentru putere dintre Danton si Robespierre
* 1794-Executia lui Danton
* 1794-Inceputul Terorii Iacobine
* 1794-Inlaturarea si executia lui Robespierre
* 1795-Abolirea Tribunalului revolutionar
* 1795-Directoratul preia puterea
* 1795-Napoleon devine comandant al armatei interne
* 1796-Napoleon detine comanda suprema a armatei din Italia
* 1797-1799-Congresul de la Rastatt
* 1798-1802-Razboiul celei de-a doua coalitii
* 1799-Napoleon devine prim-consul
* 1800-Batalia de la Marengo
* 1800-Infiintarea Bancii Franceze

===Marea Britanie===
* 1701-Actul de instalare
* 1704-Ocuparea Gilbratarului si a insulei Menorca
* 1707-Uniunea Angliei si Scotiei formeaza Marea Britanie
* 1714-George I devine rege
* 1721-1742:Robert Walpole conduce guvernul
* 1763-Tratatul de la Paris
* 1775-1783:Razboiul american pentru independenta
* 1784:Guvernul preia controlul asupra Companiei Indiilor Orientale
* 1793-Declaratia de razboi adresata Frantei

===Olanda===
* 1713-Pacea de la Utrecht
* 1792-Franta ocupa Olanda
* 1795-Proclamarea republicii Batavia
* 1797-Tratatul de la Campo Formio

===Italia===
* 1737-Sfarsitul stapanirii dinastiei Medici
* 1773-Dizolvarea Ordinului Iezuit
* 1797-Genova si Venetia sunt ocupate de francezi
* 1798-Capturarea Papei Pius VI

===Spania si Portugalia===
* 1700-Razboiul de succesiune la Tronul Frantei
* 1704-Britanicii ocupa Gilbratarul
* 1713-Pacea de la Utrecht
* 1714-Tratatul de la Rastatt
* 1734-1735-Razboiul de succesiune la tronul Poloniei
* 1748-Razboiul de succesiune la tronul Austriei
* 1759-Carol III ajunge la domnie
* 1761-Alianta cu Franta
* 1767-Expulzarea iezuitilor
* 1796-Alianta de la San Ildefonso
* 1755-Cutremurul de la Lisabona
* 1759-1760-Iezuitii sunt expulzati
* 1761-1763-Abolirea sclaviei

===Europa de Est===
* 1701-Razboiul Nordiului
* 1709-Batalia de la Poltava
* 1733-1734-Razboiul de succesiune la Tronul Poloniei
* 1795-Incheierea impartirii Poloniei

===Nordul Europei===
* 1700-Batalia de la Narva
* 1721-Tratatul de la Nystad
* 1772-Lovitura de stat a lui Gustav III Vasa

===Rusia Tarista===
* 1703-Intemeierea orasului Sankt Petesburg
* 1714-Introducerea unei linii succesoare a dinastiei
* 1721-Desfiintarea patriarhiei
* 1725-Incoronarea Ecaterinei I
* 1755-Infiintarea universitatii din Moscova
* 1756-Sfarsitul razboiului de 7 ani
* 1762-Incoronarea Ecaterinei cea Mare
* 1768-1774-Primul razboi ruso-turc

===Imperiul Otoman===
* 1718-Pacea de la Passarowitz
* 1768-1774-Primul razboi ruso-turc
* 1787-1792-Al doilea razboi ruso-turc
* 1798-Napoleon ajunge in Egipt
* 1798-Batalia de langa Piramide

===Persia===
* 1709-Rscoala afghana si declaratia de independenta
* 1719-Afghanii cuceresc Persia
* 1739-Afghanii sunt alungati din Persia
* 1736-Nadir-Shah vine la putere
* 1736-1738-Cuceririle lui Nadir-Shah din Asia Centrala
* 1739-Persia se extinde pana in Delhi
* 1747-Asasinarea lui Nadir-Shah
* 1749-Independenta Azerbajanului si Afghanistanului
* 1779-Dinastia Kajara in Iran
* 1796-Aga Mohamed-Han devine sah al Persiei

===Africa ===
* 1705-Dinastia Huseinizilor in Tunisia 
* 1711-Dinastia Karamanli in Libia

===India===
* 1707-Moare Aurangzeb
* 1739-Invazia persana
* 1746-1763-Razboiul anglo-francez in India de Sud
* 1784-Compania Indiilor Orientale trece sub guvernul britanic

===China===
* 1705-Interzicerea crestinismului
* 1717-1718-Jungarii ocupa Tibetul
* 1720-Recastigarea Tibetului
* 1729-Abolirea cabinetului intern
* 1793-1803-Rascoala societatii secrete Lotusul Alb

===Japonia===
* 1720-Sistarea inderdictiei la importul de carti europene

===Asia de Sud-Est===
* 1752-Caderea dinastiei Toungoo
* 1753-Intemeierea noului imperiu Birmanez
* 1770-Paya Tak reconstituie Siamul
* 1782-Intemeierea dinastiei Chakri in Siam
* 1785-Ocuparea unor parti din Siam

===America de Sud si Centrala===

* 1710-1717-Franta colonizeaza Luisiana
* 1718-Este intemeiat New Orleans
* 1759-1767-Iezuitii sunt alungati din Paraquay
* 1780-1781-Tupac Amaru conduce o rascoala antispaniola care esueaza

===America de Nord===

====Canada====
* 1759-Batalia de la Quebec
* 1763-Pacea de la Paris
* 1774-Actul de la Quebec
* 1791-Legea Canada

====Statele Unite ale Americii====
* 1773-Partida de ceai de la Boston
* 4 iulie 1776-Declaratia de independenta
* 1777-Britanicii se predau la Saratoga
* 1777-1781-Articolele Confederatiei
* 1787-Ratificarea constitutiei
* 1789-George Washington este ales ca primul presedinte american

===Oceania si Australia===
* 1722-Descoperirea Insulei Pastelui
* 1770-Jmes Cook ajunge in golful Botany
* 1768-1771-Prima navigare in jurul Noii Zeelande
* 1788-In Australia sunt adusi primii detinuti britanici

== Oameni importanți ==

[[Fișier:BenFranklinDuplessis.jpg|thumb|20000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000px|[[Benjamin Franklin]]]]

* [[Benjamin Franklin]] ([[Boston]], [[17352342342342354306]] - [[Philadephia]], [[17944324234234533450]]), [[Fizică|fizician]], scriitori om politic [[Statele Unite ale Americii|american]]
* [[Immanuel Kant]] ([[Königsberg]], [[1723424]] - [[1802344]]), [[filozofie|filozof]] [[Germania|german]]
* [[Wolfgang Amadeus Mozart]] ([[Salzburg]], [[17424356]] - [[Viena]], [[45351791]]), compozitor [[austria]]c
* [[Johann Sebastian Bach]] ([[14683455]] - [[17532340]]), compozitor [[germania|german]]
* [[Jean-Jacques Rousseau]] ([[Geneva]], [[171352]] - [[Ermenonville]], [[1778]]), scriitori [[filozofie|filozof]] genovian
* [[James Cook]] ([[174328]] - [[17743539]]), explorator  navigator [[anglia|englez]]
* [[Denis Diderot]] ([[174313]] - [[1783454]]), [[scriitor]]  [[Filozofie|filosof]] [[Franța|francez]]
* [[Leonhard Euler]] ([[1707]] - [[178433]]), [[matematică|matematician]] [[elveția]]n
* [[Thomas Gainsborough]], ([[1743527]] - [[1743588]]), pictor [[anglia|englez]]
* [[Johann Wolfgang von Goethe]], ([[1749]] - [[1832]]), [[scriitor]] [[germania|german]]
* [[David Hume]], ([[1723511]] - [[1776]]), [[filozofie|filosof]] [[anglia|englez]]
* [[Maximilien Robespierre]], ([[4351758]] - [[1794]]), lider al [[Revoluția franceză|Revoluției franceze]]
* [[Friedrich Schiller]], ([[1759]] - [[143805]]), [[scriitor]] [[germania|german]]
* [[Voltaire]], ([[163494]] - [[14778]]), [[scriitor]] [[Frana|francez]]
* [[George Washington]], ([[143732]] - [[143799]]), primul președinte [[SUA|american]]
* John Adams 
* Samuel Adams 
* Ahmad Shah Abdali , regele afgan
* Ahmed III , sultanul Imperiului Otoman
* Hyder Ali , Domnitor al Mysore
* Ethan Allen , American Revolutionar 
* Anne , Regina Marii Britanii
* Marie Antoinette , regina austriaca 
* Ferdinand VI , regele Spaniei
* Augustus III , Elector de Saxonia, rege al Poloniei,  Marele Duce al Lituaniei
* Aurangzeb , imparatul Mughal
* Boromakot , regele din Ayutthaya
* Boromaracha V , regele din Ayutthaya
* Aaron Burr n
* William Cavendish , politician anglo-irlandez
* John Carteret ,politician anglo-irlandez 
* Ecaterina cea Mare , împărăteasa Rusiei
* Charles III , rege al Spaniei, Napoli,  Sicilia
* Charles VI , împăratul Sfântului Imperiu Roman, rege al Boemiei  Ungariei
* Carol XII , regele Suediei, goțilori Wends;
* Charlotte Corday , revoluționar francez
* Georges Danton , lider revolutionar francez
* Elisabeta a Rusiei , imparateasa Rusiei
* Farrukhsiyar , împăratul Mughal
* Ferdinand I , regele de Napoli, Sicilia, si celor Două Sicilii
* Benjamin Franklin , liderul american, om de tiinăi de stat
* Juan Francisco , spaniol ofițer naval  explorator
* Adolf Frederick , regele Suediei, goților  Wends
* Frederic cel Mare  al Prusiei
* George I , Rege al Marii Britanii  Irlandei 
* George II , rege al Marii Britanii  Irlandei 
* George III , rege al Marii Britanii șIrlandei 
* Robert Gray , revoluționar american, comerciant, explorator
* Gustav III , rege al Suediei, goților  Wends
* Gyeongjong , Regele a dinastiei Joseon
* Nathan Hale , american patriot, executat pentru spionaj de către britanici
* Abdul Hamid I , sultanul Imperiului Otoman
* Alexander Hamilton ,
* Patrick Henry 
* Împăratul Higashiyama , împăratul Japoniei
* John Jay ,
* Thomas Jefferson , 
* Jeongjo , Regele a dinastiei Joseon
* John Paul Jones , comandantul naval american
* Iosif I , rege al Portugaliei
* Iosif II , împăratul austriac
* Kangxi Împăratul , împărat chinez
* Karim Khan , Shah din Iran  rege al Persiei
* Marchizul de Lafayette ,  ofier
* Louis XIV , regele Frantei
* Louis XV , regele Franei
* Louis XVI , regele Franei
* Louis XVII , regele nedecis din  Frana
* James Madison 
* Madhavrao I , Peshwa / Prim-ministru al Imperiului Maratha
* Madhavrao am Scindia ,lider Marathan 
* Mahmud I , sultanul Imperiului 
* Alessandro Malaspina , explorator spaniol
* George Mason 
* Aleksandr Menikov , generalissimul
* Michikinikwa ,  ef războinic din Miami 
* José Moñino y Redondo 
* Louis-Joseph de Montcalm , ofier francez
* Mustafa III , sultanul Imperiului 
* Nadir Shah , regele Persiei
* Nakamikado , împăratul Japoniei
* Horatio Nelson , amiral britanic
* Nanasaheb , Peshwa / Prim-ministru al Imperiului Maratha
* Shivappa Nayaka , Regele Keladi Nayaka
* Osman III , sultanul Imperiului de Ottaman
* Petru I ( Petru cel Mare ), împăratul din Rusia
* Filip V , regele Spaniei
* Pontiac ,  șef războinic
* Grigori Potyomkin ,  general
* Nguyen Hue , fiul împăratului   dinastiei Tay din Vietnam
* Qianlong , împăratul Chinei
* Rajaram a II-a Satara , Monarch a Confederatiei Maratha
* Francisc Rákóczi al II-lea , Printul din Ungariai Transilvania, lider revoluționar
* Tadeusz Rejtan , politician polonez
* Paul Revere , lider revoluționar americani argintar
* Maximilien Robespierre , lider revoluionar francez
* Betsy Ross , producatorul american de pavilion
* Shah Rukh din Persia , regele Persiei.
* John Russell , anglo-irlandez politician
* Lionel Sackville , anglo-irlandez politician
* Sebastião de Melo , prim-ministru al Portugaliei
* Chattrapati Shahu , împăratul Imperiului Maratha
* Selim III , sultanul Imperiului 
* Charles Edward Stuart , englez Iacobin exilat
* Sukjong , Regele a dinastiei Joseon
* Alexandru Suvorov , liderul militar rus
* Maria Tereza , imparateasa Austriei
* Tokugawa Ieharu , Shogun
* Tokugawa Ienobu ,  Shogun
* Tokugawa Ieshige ,  Shogun
* Tokugawa Ietsugu ,  Shogun
* Tokugawa Tsunayoshi ,  Shogun
* Tokugawa Yoshimune ,  Shogun
* Toussaint L'Ouverture , lider revoluionar din Haiti
* Tupac Amaru II , revolutionar peruvian
* George Vancouver , căpitani explorator
* Robert Walpole , prim-ministru al Marii Britanii
* George Washington , generalul americani primul preedinte al Statelor Unite
* James Wolfe , ofiter britanic
* Yeongjo , Regele a dinastiei Joseon
* Pierre Beaumarchais , dramaturg francez
* Barton Booth , actor engleză
* Colley Cibber ,  actor, poet, dramaturg
* Thomas Doggett , actorul irlandez
* Denis Fonvizin , dramaturg rus
* David Garrick , actor englez
* John Gay , dramaturgi poet englez
* Charles Johnson , dramaturg englez
* Antioh Kantemir , dramaturg rus
* Charles Macklin , actorul irlandez
* Monzaemon Chikamatsu , dramaturg japonez, dramaturg
* John O'Keeffee , dramaturg irlandez
* Anne Oldfield , actriță engleză
* Hannah Pritchard , actriă engleză
* Hester Santlow ,  actrita, balerina, dansatoare
* Shangren Kong , dramaturg chinez, poet
* Richard Brinsley Sheridan , dramaturg irlandez
* Micul John  ,  cricket englez
* Edward "Lumpy" Stevens ,cricket englez 
* Alexander Sumarokov , dramaturg rus
* Vasili Trediakovsky , dramaturg rus, poet
* Fiodor Volkov , actor rus
* Robert Wilks , actor englez
* Wang Yun , dramaturg chinez, poet
* Tomaso Albinoni , compozitor italian
* Johann Sebastian Bach , compozitor german
* Dmitri Bortniansky , compozitor rus
* Charles Burney , muzician englezi istoric  muzical
* François Couperin , compozitor francez
* William Cowper , englez hymnisti poet
* Dede Efendi , otoman compozitor
* Christoph Willibald Gluck , compozitor german
* Francesco Geminiani , violonist italian, compozitor, teoretician de muzică.
* George Frideric Handel , compozitor german-englez
* Joseph Haydn , compozitor austriac
* Hampartsoum Limondjian ,  otoman compozitor
* Kali Mirza , compozitor bengali
* Wolfgang Amadeus Mozart , compozitor austriac
* Johann Pachelbel , compozitor german, profesor
* André François-Danican Philidor , compozitorul francez si maestru deah
* Jean-Philippe Rameau , compozitor francez
* Bharatchandra Ray , bengali compozitor, muzician, poet 
* Antonio Salieri , compozitor venețian
* Domenico Scarlatti , compozitor italian.
* Antonio Stradivari - vioară italiană
* Georg Philipp Telemann , compozitor german
* Antonio Vivaldi , compozitor italian
* Isaac Watts , englez hymnist
* John Baskerville ,  tipograf 
* Bernardo Bellotto , pictor italian
* Michel Benoist , pictor francez, arhitect, misionar în China
* William Blake , engleză artist și poet
* Edmé Bouchardon , sculptor francez
* François Boucher , pictor francez
* Canaletto , pictor italian
* Giuseppe Castiglione , pictor italian, arhitect, misionar în China
* Jean-Baptiste-Simeon Chardin , pictor francez
* Vasili Bazhenov , arhitect rus
* Karl Blank , arhitect rus
* Vladimir Borovikovsky , pictor rus
* Leonardo Coccorante , pictor italian
* John Singleton Copley , pictor american
* Jacques-Louis David , pictor francez
* Yury Felten , arhitect rus
* Johann Bernhard Fischer von Erlach , arhitect austriac
* Étienne Maurice pui de șoim , sculptor francez
* Jean-Honoré Fragonard , pictor francez
* Thomas Gainsborough , pictor engleză
* Francisco de Goya , pictor spaniol
* Jean-Baptiste Greuze , pictor francez
* Giuseppe Grisoni , pictor italian
* Francesco Guardi , pictor italian
* Jacob Philipp Hackert , pictor german
* Suzuki Harunobu ,  woodblock japoneză
* Johann Lukas von Hildebrandt , austro-italian arhitect
* William Hogarth , pictor și gravor englez
* Matvey Kazakov , arhitect rus
* Georg Wenzeslaus von Knobelsdorff , pictor si arhitect german
* Alexander Kokorinov , arhitect rus
* Mikhail Ivanovich Kozlovski , sculptor rus
* Jean-Baptiste Lemoyne , sculptor francez, student al tatălui său
* Jean-Louis Lemoyne , sculptor francez
* Dmitri Levitzky , pictor rus
* Jean-Étienne Liotard , pictor elvețian
* Robert Le Lorrain , sculptor francez
* Ivan Martos , sculptor rus
* Yuan Mei , chineză pictor, poet, eseist
* Antoine Ignace Melling , franco-german pictor, arhitect
* Louis Montoyer , arhitect belgian
* Giovanni Paolo Panini , pictor italian
* Giovanni Battista Piranesi , pictor italian
* Matthäus Daniel Pöppelmann , arhitectul german (Saxonia)
* Gai Qi , chinez pictor, poet
* Bartolomeo Rastrelli , arhitectul italian de origine rusă
* Joshua Reynolds , pictor englez
* Giacomo Quarenghi , italian de origine arhitect rus
* Gilbert Stuart , pictor american
* Nishikawa Sukenobu , grafician japonez, profesor
* Giovanni Battista Tiepolo , pictor venean
* Jiang Tingxi , artist chinezi cărturar
* Domenico Trezzini ,arhitect italian de origine  rusa
* Kitagawa Utamaro , graficiani pictor japonez
* Luigi Vanvitelli , arhitect italian
* Antoine Watteau , pictor francez
* Mihail Zemtsov , arhitect rus
* Jane Austen , scriitor englez
* Anna Laetitia Barbauld ,  Poet, eseist, autor  copii
* Pierre Beaumarchais , scriitor francez
* Nicolas Boileau-Despréaux , poetul fran critic literar
* James Boswell , biograf scan
* Frances Burney , romancier englez
* Robert Burns , poet scoțian
* Giacomo Casanova , venean aventurier, scriitor afemeiat
* Pierre Choderlos de Laclos , scriitor francez
* Daniel Defoe , prozator  jurnalist engleză
* Gavrila Derzhavin , poet rus
* Liang Desheng , poet  scriitor chinez
* Maria Edgeworth , anglo-irlandez romancier
* Henry Fielding , romancier englez
* Johann Wolfgang von Goethe , scriitor german
* Carlo Goldoni , dramaturg italian
* Oliver Goldsmith , anglo-irlandez scriitor, poet, scriitor pentru copii, șdramaturg
* Carlo Gozzi , dramaturg italian
* Thomas Gray , Poet englez, savant, pedagog 
* Eliza Haywood , scriitor englez
* Wu Jingzi , scriitor chinez
* Samuel Johnson , scriitor britanic, lexicograf, poet  critic literar
* Kazinczy Ferenc , scriitor maghiar
* Ivan Krilov , rusă fabulist
* Charlotte Lennox , romancier poet engleză
* Matthew Lewis , romancier dramaturg engleză
* Sadhak Kamalakanta , poet indian
* Henry Mackenzie , romancier scoțian
* Jean-Paul Marat , jurnalist francez
* Gaspar Melchor de Jovellanos , scriitor spaniol
* Yuan Mei , poet chinez, savant si artist
* Honoré Mirabeau , scriitor francez politician
* John Newbery , editor copii englez literatura de specialitate
* Alexander Pope , poetul englez
* Ann Radcliffe , romancier englez
* Alexander Radishchev , scriitor rus
* Samuel Richardson , romancier englez
* Li Ruzhen , romancier chinez
* Marchizul de Sade , scriitor si filozof francez
* Ramprasad Sen , bengali poeti cântăre
* Friedrich Schiller , scriitor german
* Walter Scott , romancieri poet scoian
* Christopher inteligent , englez poeti actor
* Robert Southey , poetul englezi biograful
* Hester Thrale , engleză memorialist
* Charlotte Smith Turner , scriitor englez
* Pu Songling , scriitor chinez poveste scurta
* Laurence Sterne , anglo-irlandez scriitor
* Jonathan Swift , anglo-irlandez satirii Biserica din Irlanda Dean
* Ueda Akinari , scriitor japonez
* Voltaire , scriitor si filozof francez
* Horace Walpole , scriitori politician englez
* Mary Wollstonecraft , scriitor britanici feministă
* Cao Xueqin , scriitor chinez
* Arai Hakuseki , japonez savant, scriitori politician
* Cesare Beccaria , filosofi om politic italian
* Jeremy Bentham , filosof englezi reformator
* George Berkeley , filosof irlandez empirist
* Edmund Burke , filozof
* Frederick Cornwallis , Arhiepiscopul de Canterbury
* Erasmus Darwin , filosoful englez, poet si om de stiinta
* Denis Diderot , scriitor si filozof francez
* William Godwin , filosof englezi romancier
* Aaron Halle-Wolfssohn , scriitor german, teolog evreu, traducător, profesor 
* Johann Gottfried Herder , filozof german, scriitor, critici
* Thomas Hering , Arhiepiscopul de Canterbury
* David Hume , filozof scoian
* Matei Hutton , Arhiepiscopul de Canterbury
* Immanuel Kant , filosof german
* Kamo nu Mabuchi , filosoful japonez
* William Legea , teolog englez
* Gotthold Ephraim Lessing , scriitori filozof german
* Alfonso Liguori , episcop italian, fondator al Redemptorists, Saint
* Joseph de Maistre , filosof italian i diplomat
* Moses Mendelssohn , filozof german
* Charles de Secondat (Montesquieu) , gânditor francez
* John Moore , Arhiepiscopul de Canterbury
* Motoori Norinaga , filosof japonezi cărturar
* Thomas Paine , filosof englez
* Elihu Palmer , american deist
* Thomas Percy , episcop englezăi editor
* Joseph Perl , scriitor german, teolog evreu,i educator
* John Potter , Arhiepiscopul de Canterbury
* Jean-Jacques Rousseau , scriitor si filozof francez
* Thomas Secker , Arhiepiscopul de Canterbury
* Serafim de Sarov , călugăr rus
* Sugita Genpaku , om de tiină japonezi traducător
* Emanuel Swedenborg , om de stiinta suedez, gânditori mistic
* Thomas Tenison , Arhiepiscopul de Canterbury
* Christian Thomasius , filozofi jurist german
* Baal Shem Tov , ucrainean rabin
* Giambattista Vico , filozof italian
* Muhammad ibn Abd al-Wahhab , teolog islamic arabi fondator al wahhabismul
* William Wake , Arhiepiscopul de Canterbury
* John Wesley , teolog englez, fondator al metodismului
* Nikolaus Ludwig von Zinzendorf , scriitor german religioasei episcop
* Roger Joseph Boscovich , fizician, astronom, matematician, filosof, diplomat, poet,i iezuit
* Maria Gaetana Agnesi , matematicianul italian 
* Jean le Rond d'Alembert , matematician francez, fiziciani enciclopedist
* Joseph Băncile , botanistul englez
* Laura Bassi , om de stiinta italian, primul profesor al Colegiului European pentru femei
* Daniel Bernoulli , matematiciani fizician elveian
* Anders Celsius , astronom suedez
* Anders Chydenius , filosof si economist finlandeză
* Alexis Clairaut , matematician francez
* James Cook , englez navigator, exploratori cartograf
* Eugenio Espejo , Ecuador om de tiină
* Leonhard Euler , matematician elveian
* Daniel Gabriel Fahrenheit , fizician german i inginer
* George Fordyce , medic scoian i chimist
* Carl Friedrich Gauss , matematician german, fiziciani astronom
* Edward Gibbon , istoricul englez
* Edward Jenner , inventatorul limba engleză de vaccinare
* William Jones , engleză filolog
* Nikolai Karamzin , istoric rus
* Ivan Kulibin , rus enventor
* Joseph Louis Lagrange , italiano-francez matematiciani fizician
* Pierre Simon Laplace , fiziciani matematician francez
* Antoine Lavoisier , chimist francez, considerat de tatal chimiei moderne
* John Law , economistul scoian
* Pan lei , savant chinezi matematician
* Adrien-Marie Legendre , matematician francez
* Carolus Linnaeus ( Carl von Linné ), biolog suedez
* Mihail Lomonosov , om detiiă rus
* Edmond Malonne , savant irlandez literar
* Thomas Malthus , economist englez
* Joseph Priestley , ministrul disidenti chimist
* John Smeaton , inginer i fizician
* Adam Smith , economist scoiai filozof
* Vasili Tatishchev , istoric rusi etnograf
* Antonio de Ulloa , spaniol-om de tiinăi exploratorul
* James Watt , om de tiină scoiani inventator
* John Whitehurst , geolog englez
* Dai Zhen , matematician chinez, geograf, fonologi filozof
* Carl Wilhelm Scheele , chimistul suedez 
* Henry Cavendish , chimist 
* Joseph Black , chimist scoian 
* Edward Teach (Blackbeard)-Barba Neagra,  pirat englez
* Anne Bonny , irlandeza  pirat
* Olivier Levasseur , pirat francez
* Samuel Mason ,   pirat fluvial/ tâlhar
* Yemelyan Pugachev ,cazac rus 
* John Rackham (Calico Jack)
* Mary Read , englezoaica  pirat
* Bartolomeu Roberts ,  pirat irlandez
* Printesa Tarakanoff , aventurier rusoaica

== Invenții, descoperiri ==
[[Fișier:Hadley's reflecting quadrant.png|thumb|right|200px|Schiţa octantului lui Hadley]]
[[Fișier:Harrison%275767645s_Chronometer_H5.JPG|thumb|right|200px|[[Cronometru]]l inventat de Harrison, utilizat în navigaia maritimă]]
[[Fișier:Spinning_jenny.jpg|thumb|right|2453500px|Una din primele maşini de tors, expusă la un muzeu din [[Wuppertal]]]]
[[Fișier:SteamEngine_Boulton%26Watt_1784.jpg|thumb|right|200px|[[motor cu abur|Maşina cu aburi]] proiectată de Boulton & Watt; desen din 1784]]
{| class="wikitable sortable" width="7865765%"
|-
! width=12340% | Perioada
! width=40234% | Invenția
! width=3250% | Autor
! Țara
|-
| 1701 || Mașina de însămânțat || Jethro Tull || [[Fișier:Flag of England.svg|3032423px]] [[Anglia]]
|-
| 1709 || topirea [[fier]]ului utilizând [[cocs]]ul || Abraham Darby<ref>Carl Higgs, [http://www.blackcountrysociety.co.uk/articles/duddudley.htm Dud Dudley and Abraham Darby; Forging New Links], The Black Country Society.</ref> || [[Fișier:Flag of England.svg|30px]] [[Anglia]]
|-
| 1711 || [[diapazon]]ul || John Shore || [[Fișier:Flag of England.svg|30px]] [[Anglia]]
|-
| 1714 || [[termometru din sticlă cu mercur|termometrul cu mercur]] || [[Daniel Gabriel Fahrenheit]] || [[Fișier:Flag of Germany.svg|30px]] [[Germania]]
|-
| 1731 || octantul || John Hadley </br> Thomas Godfrey || [[Fișier:Flag of England.svg|30px]] [[Anglia]]
|-
| 1733 || suveica || John Kay || [[Fișier:Flag of England.svg|30px]] [[Anglia]]
|-
| 1737 || [[cronometru]]l marin || John Harrison || [[Fișier:Flag of England.svg|30px]] [[Anglia]]
|-
| 1742 || soba lui Franklin || [[Benjamin Franklin]] || [[Fișier:Flag of the United States.svg|30px]] [[SUA]]
|-
| 1750 || barca cu fundul plat || Jacob Yoder || [[Fișier:Flag of the United States.svg|30px]] [[SUA]]
|-
| 1752 || [[paratrăznet]]ul || [[Benjamin Franklin]] || [[Fișier:Flag of the United States.svg|30px]] [[SUA]]
|-
| 1759 || [[șampon]]ul || Sake Dean Mahomet || [[Fișier:Flag of India.svg|30px]] [[India]]
|-
| 1764 || roata de tors || James Hargreaves </br> Thomas Highs ||  [[Fișier:Flag of England.svg|30px]] [[Anglia]]
|-
| 1767 || apa carbogazoasă || [[Joseph Priestley]] || [[Fișier:Flag of England.svg|30px]] [[Anglia]]
|-
| 1769 || războiul de țesut acționat hidraulic || Richard Arkwright </br> Thomas Highs || [[Fișier:Flag of England.svg|30px]] [[Anglia]]
|-
| 1769 || vehiculul cu aburi || [[Nicolas-Joseph Cugnot]] || [[Fișier:Flag of France.svg|30px]] [[Franța]]
|-
| 1775 || [[submarin]]ul || Davin Bushnell || [[Fișier:Flag of the United States.svg|30px]] [[SUA]]
|-
| 1776 || vaporul cu aburi || Claude de Jouffroy || [[Fișier:Flag of France.svg|30px]] [[Franța]]
|-
| 1776 || [[motor cu abur|motorul cu aburi]] || [[James Watt]] || [[Fișier:Flag of Scotland.svg|30px]] [[Scoția]]
|-
| 1777 || mașina de dărăcit || Oliver Evans || [[Fișier:Flag of the United States.svg|30px]] [[SUA]]
|-
| 1777 || fierăstrăul circular || Samuel Miller<ref>Mary Bellis, [http://inventors.about.com/library/inventors/bltools.htm The History of Hardware Tools]</ref> || [[Fișier:Flag of England.svg|30px]] [[Anglia]]
|-
| 1779 || mașina de filat || Samuel Crompton || [[Fișier:Flag of England.svg|30px]] [[Anglia]]
|-
| 1780 || racheta de artilerie || Hyder Ali </br>Tipu Sultan<ref>Roddam Narasimha (1985), [http://nal-ir.nal.res.in/2382/01/tr_pd_du_8503_R66305.pdf Rockets in Mysore and Britain, 1750-1850 A.D.], National Aeronautical Laboratory and Indian Institute of Science 
</ref> || [[Fișier:Flag of India.svg|30px]] [[India]]
|-
| 1783 || balonul cu [[aer]] cald || [[Frații Montgolfier]] || [[Fișier:Flag of France.svg|30px]] [[Franța]]
|-
| 1784 || [[lentilă|lentila]] bifocala || [[Benjamin Franklin]] || [[Fișier:Flag of the United States.svg|30px]] [[SUA]]
|-
| 1784 || lampa cu petrol || Aimé Argand<ref name=Britannica/> || [[Fișier:Flag of France.svg|30px]] [[Franța]]
|-
| 1784 || șrapnelul || Henry Shrapnel || [[Fișier:Flag of England.svg|30px]] [[Anglia]]
|-
| 1785 || războiul de țesut mecanizat || Edmund Cartwright || [[Fișier:Flag of England.svg|30px]] [[Anglia]]
|-
| 1785 || moara de [[făină]] automatizată || Oliver Evans || [[Fișier:Flag of the United States.svg|30px]] [[SUA]]
|-
| 1786 || batoza de treierat || Andrew Meikle || [[Fișier:Flag of England.svg|30px]] [[Anglia]]
|-
| 1791 || [[dinte|dinții]] artificiali || Nicholas Dubois De Chemant || [[Fișier:Flag of France.svg|30px]] [[Franța]]
|-
| 1798 || [[vaccin]]area || [[Edward Jenner]] || [[Fișier:Flag of England.svg|30px]] [[Anglia]]
|-
| 1798 || litografia || Alois Senefelder || [[Fișier:Flag of Austria.svg|30px]] [[Austria]]

|}

== Note ==
{{reflist}}

== Decenii și ani ==
{{DeceniișiAni|16|17|18}}

[[Categorie:Mileniul II]]
[[Categorie:{{diacritice}}
{{}}
{{}}

{{Infocaseta Limbă
| culoare_familie = Indo-europeană
| nume = română
| pronunție_nume_nativ = roˈmɨnə
| vorbită_în = [[Austria]]<br />[[Canada]]<br />[[Israel]]<br />[[Italia]]<br />[[Germania]]<br />'''[[Republica Moldova]]'''<br />'''[[România]]'''<br />[[Rusia]]<br />[[Serbia]]<br />[[Voivodina]]<br />[[Spania]]<br />[[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]]<br />[[Ucraina]]<br />[[Ungaria]]
| regiuni = [[Europa de Sud-Est]]
| vorbitori = 23,6 milioane (limbă maternă) si 4 milioane (limbă străină)<ref>[[Ethnologue]] raportează 23,6 milioane vorbitori ([http://www.ethnologue.com/language/ron raportul de limbă]), plasând limba română pe locul 40 ([http://www.ethnologue.org/ethno_docs/distribution.asp?by=size „Summary by language size”]). În schimb Uniunea Latină raportează 28 de milioane de vorbitori de limbă română, dintre care 24 milioane ca limbă maternă: ''Uniunea Latină - Odiseea limbilor:'' [http://dpel.unilat.org/DPEL/Creation/Odyssee/5.ro.asp ro], [http://dpel.unilat.org/DPEL/Creation/Odyssee/5.es.asp es], [http://dpel.unilat.org/DPEL/Creation/Odyssee/5.fr.asp fr], [http://dpel.unilat.org/DPEL/Creation/Odyssee/5.it.asp it], [http://dpel.unilat.org/DPEL/Creation/Odyssee/5.pt.asp pt]</ref>
| loc = 40
| limbă-mamă = [[limba latină|latină]]
| sistem_de_scriere = [[alfabetul latin]] ([[alfabetul limbii române|variantă românească]])
| tipologie = [[limbă flexionară]]<br /Adi>[[SVO]]
| familie_1 = [Madonna[limbi indo-europene]]
| familie_2 = [[limbi italice|italice]]
| familie_3 = [[limbi romanice|romanice]]
| familie_4 = [[limbi romanice orientale|orientale]]
| limbă_oficială = [[Republica Moldova]]<br />[[România]]<br />[[Voivodina]] ([[Serbia]])<br /> [[Muntele Athos]] ([[Grecia]])<br /><hr />[[Uniunea Europeană]]<br />[[Uniunea Latină]]
| organ_de_reglamentare = [[Academia Română]], [[Academia de Științe a Moldovei]]
| iso_1 = ro
| iso_2 = (B) rum<br />(T) ron
| iso_3 = ron
| titlu_text = [[Declarația Universală a Drepturilor Omului]] – articolul 1
| text = Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conștiință și trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul fraternității.
| hartă_răspândire = Map Roumanophone World.png
| descriere = Lumea românofonă<br /><span style="background-color:#0035AD;color:white;">&nbsp;națională&nbsp;</span> <span style="background-color:#007FFF;color:white;">&nbsp;oficială&nbsp;</span> <span style="background-color:lightblue;color:white;">&nbsp;minoritate&nbsp;națională&nbsp;</span> <span style="background-color:lime;color:white;">&nbsp;minoritate&nbsp;</span> <span style="background-color:#C5D2D9;color:white;">&nbsp;[[Uniunea Europeană|UE]]&nbsp;</span>
}}

'''Limba română''' este o [[limbă (comunicare)|limbă]] [[limbă indo-europeană|indo-europeană]], din grupul [[limbile italice|italic]] și din subgrupul [[limbi romanice orientale|oriental]] al [[limbile romanice|limbilor romanice]]. Printre limbile romanice, româna este a cincea după numărul de vorbitori, în urma [[limba spaniolă|spaniolei]], [[limba portugheză|portughezei]], [[limba franceză|francezei]] și [[limba italiană|italienei]]. Din motive de diferențiere tipologică, limba română mai este numită în lingvistica comparată ''[[limba dacoromână]]'' sau ''dialectul dacoromân''. De asemenea, este înregistrată ca limbă de stat atât în [[România]] cât și în [[Republica Moldova]], unde circa 75% din populație o consideră limbă maternă.

Limba română este vorbită în toată lumea de 28 de milioane de pesoane, dintre care cca. 24 de milioane o au ca limbă maternă [http://unilat.org/DPEL/Promotion/L_Odyssee_des_langues/Roumain/ro]. Din numărul total de vorbitori, peste 17 milioane [http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/08/TS5.pdf] se află în [[România]], unde româna (dialectul dacoromân) este [[limba oficială|limbă oficială]] și, conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului populației din 2011]], este [[limba maternă|limbă maternă]] pentru peste 90% din populație).
Limba română este una dintre cele șase limbi oficiale ale Provinciei Autonome [[Voivodina]] ([[Serbia]]). De asemenea este limbă oficială sau administrativă în câteva comunități și organizații internaționale, precum [[Uniunea Latină]] sau [[Uniunea Europeană]] (de la [[1 ianuarie]] [[2007]]).

== Distribuție geografică ==
{{articol principal|distribuția geografică a limbii române}}
<br clear=all/><span style="width:auto;">{{Hartă clic limba română}}</span><br clear=all/>
Limba română este [[limbă oficială|limba oficială]] și [[Limbă națională|națională]] în [[România]]. Însuși numele țării semnifică [[Etimologia termenilor “român”/“România”|etimologic]] [[arie lingvistică|aria lingvistică]] a limbii române.

{|style="border-spacing:8px; margin:0px;"
|class="MainPageBG" style="width:55%; vertical-align:top; color:#000;"|

În afară de România, limba română se mai vorbește în:
* [[Republica Moldova]], ca limbă oficială, fiind limba maternă pentru 2,5 milioane de locuitori (sub denumirea de "[[limba moldovenească]]")<ref>Kogan Page 2004, p 291 ; IHT, 16 iunie 2000, p. 2 ; Dyer 1999, 2005</ref> deși este recunoscută oficial identitatea sa cu limba română <ref > [http://www.regione.taa.it/biblioteca/minoranze/moldova1.pdf  LEGEA PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA cu privire la functionarea limbilor vorbite pe teritoriul. RSS Moldovenesti Nr.3465-XI din 01.09.89 Vestile nr.9/217, 1989]</ref>).
* [[Voivodina|Provincia Autonomă Voivodina]], [[Serbia]], unde este limbă oficială.
* Țările vecine cu România și Republica Moldova, adică [[Ucraina]], [[Ungaria]], [[Serbia]] ([[Valea Timocului]]), și [[Bulgaria]].
* {{fapt|Extremele ariei lingvistice românești se află la apus în bazinul cursului mijlociu al [[Dunăre|Dunării]] ([[Croația]], [[Slovenia]], [[Slovacia]] și [[Polonia]]) iar la răsărit, dincolo de [[Nistru]]}}.
* Cea mai mare comunitate de vorbitori de limba română din [[Asia]] se găsește în [[Israel]], unde în [[1995]] limba română era vorbită de 5% din populație, emigrată din România în Israel .<ref>Conform ''Statistical Abstract of Israel'' [[1993]] erau 250&nbsp;000 de vorbitori de limbă română în Israel, la o populație de 5&nbsp;548&nbsp;523 de persoane (recensământ 1995).</ref><ref>[http://www.eurojewcong.org/ejc/news.php?id_article=110 Relatări despre aproximativ 300&nbsp;000 de evrei care au părăsit România după al Doilea Război Mondial]</ref> 
* Româna este vorbită ca limbă străină de arabi din [[Orientul Mijlociu]] care au studiat în [[România]]. Se estimează că aproape jumătate de milion de arabi din Orientul Mijlociu au studiat în România în [[anii 1980]] și cunosc limba română.<ref name="ear2012-07-07">[http://www.evz.ro/detalii/stiri/arabii-din-romania-radiografie-completa-680442.html Arabii din Romania,  radiografie completa], 27 aprilie 2005, ''Evenimentul zilei'', accesat la 7 iulie 2012</ref>
* Prin deportări masive, în special ale moldovenilor din RSS Moldovenească, limba română a devenit o limbă minoritară în [[Azerbaidjan]], [[Kazahstan]], [[Kârgâzstan]], [[Rusia]], [[Tadjikistan]] și [[Turkmenistan]].
* Vorbitori de limbă română se găsesc și în multe alte țări occidentale (datorită emigrației), precum [[Italia]], [[Spania]], [[Statele Unite]], [[Canada]], [[Franța]], [[Portugalia]], [[Cipru]], [[Germania]] sau [[Australia]] (cf. [[români]]). Peste 3&nbsp;000&nbsp;000 de vorbitori de română locuiesc legal în [[Europa]] și [[America de Nord]].<ref>[http://web.archive.org/web/20041025024030/http://www.expres.ro/topstory/?news_id=154270http://web.archive.org/web/20041025024030/http://www.expres.ro/topstory/?news_id=154270 ''„Milioane de români pe drumul emigrării“''], apărut în ''[[Evenimentul Zilei]]'', pe [[10 mai]] [[2004]].</ref>
* Româna este una dintre cele cinci limbi în care sunt oficiate servicii religioase în statul monastic [[Muntele Athos]], o regiune autonomă din [[Grecia]], fiind vorbită în [[schit]]urile ''Prodromu'' și ''Lacu''.
|class="MainPageBG" style="width:45%; vertical-align:top"|
{{Distribuție limba română}}
|}

=== Româna ca a doua limbă și ca [[limbă străină]] ===
[[File:Romance_20c_it.svg|thumb|300px]]
[[Imagine:Knowledge Romanian Eastern EU.png|thumb|300px|Limba română ca limbă secundară în estul Europei
{| width="100%" style="background:transparent;"|
{{col-begin}}
{{col-break}}
{{legendă|#00005B|'''maternă'''}}
{{col-break}}
{{legendă|#1111FF|'''peste 3%'''}}
{{col-break}}
{{legendă|#6C6CFF|'''1-3%'''}}
{{col-break}}
{{legendă|#B0B0FF|'''sub 1%'''}}
{{col-break}}
{{legendă|#CDC3CC|'''n/a'''}}
{{col-end}}]]
Folosirea românei ca a doua limbă este întâlnită între minoritățile etnice din România și Republica Moldova. În cadrul recensământului din [[1979]], desfășurat în [[RSS Moldovenească]], aproximativ 4% din populație a indicat româna/moldoveneasca ca a doua limbă.<ref>U.S. Library of Congress: [http://countrystudies.us/moldova/16.htm „''Moldova - Language, religion, and culture''“] (''Moldova - Limbă, religie și cultură'')</ref>
Rezultatele eurobarometrului de opinie 64.3/2005, desfășurat în perioada noiembrie-decembrie 2005, arată că 4% dintre cetățenii români vorbesc limba română ca limbă străină. Același sondaj arată că 1% din respondenții [[Bulgaria|bulgari]] și [[Cipru|ciprioți]], și 3% din cei [[Ungaria|maghiari]] sunt capabili să desfășoare o conversație în limba română.<ref>[http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_243_en.pdf Special Eurobarometer 243 / Wave 64.3, ''Europenii și limbile lor''; Tabelul D48T: „''Limbi pe care le vorbiți îndeajuns de bine pentru a întreține o conversație''“], publicat în februarie [[2006]]</ref>

Româna este studiată și predată în unele țări est-europene, în care există comunități semnificative românești, cum ar fi [[Serbia]] ([[Voivodina]]), [[Bulgaria]], [[Ucraina]] și [[Ungaria]]. [[Institutul Cultural Român]] (ICR) organizează încă din [[1992]] cursuri de vară pentru perfecționarea cadrelor didactice care predau limba română în aceste țări.<ref>Dan Chiachir: [http://www.ziua.net/display.php?id=183071&data=2005-08-19&ziua=f08bdeacd2583ee59a42d5f08d1fba7e „''Cursuri de perfecționare''“] publicat în [[Ziua]], ediția de vineri, [[19 august]] [[2005]]</ref>
În unele școli bilingve, învață și membri ai altor comunități etnice decât cea română, studiind româna ca limbă străină (de exemplu Liceul Nicolae Bălcescu din [[Gyula]], Ungaria).

Circa 400&nbsp;000 de [[evrei]] vorbitori de limba română din România și circa 40&nbsp;000 de evrei din Republica Moldova au emigrat în Israel.

De asemenea 550.000-1.500.000 de germani originari din România, din care majoritatea încă sunt cunoscători ai limbii române, trăiesc astăzi în Germania.

Cursuri de limba română ca [[limbă străină]] sunt organizate în instituții de învățământ din 43 de țări ale lumii, cum ar fi [[Spania]], [[Italia]], [[Germania]], [[Olanda]], [[Statele Unite]], [[Argentina]],  [[Mexic]], [[Suedia]], și altele.<ref>Institutul Limbii Române: [http://ilr.ro/plr.php?lmb=1 Date referitoare la predarea Limbii române în străinătate]</ref>

=== Româna pe Internet ===
[[Fișier:Romanian keyboard letters.jpg|thumb|left|Taste româneşti pe tastatura unui laptop [[Apple]] MacBook Pro]]
Chiar dacă [[limba engleză]] rămâne predominantă pe [[Internet]], statisticile arată un progres constant al principalelor limbi neolatine ([[limba franceză|franceza]], [[limba italiană|italiana]], [[limba portugheză|portugheza]], româna și [[limba spaniolă|spaniola]]) în rețea. Un studiu realizat de ''Fundația Rețele și Dezvoltare'' ([[Funredes]]) în colaborare cu [[Uniunea Latină]],<ref>[[Uniunea Latină]] în colaborare cu [[Funredes]]: [http://dtil.unilat.org/LI/2007/ro/resultados_ro.htm „''Limbile și culturile pe Internet 2007''“]</ref> arată că între [[1998]] și [[2005]], prezența limbilor neolatine pe Internet aproape s-a dublat, în timp ce engleza a scăzut de la 75% la 45%. În anul 1998, prezența limbii române pe Internet era cotată la 0,15%. Tendința limbii române a avut un parcurs neregulat, înregistrând o scădere dramatică de la 0,21% în [[2000]] la 0,11% în [[2003]] (acest fapt se datorează și anumitor schimbări operate în metodologia de realizare a studiului). Conform statisticii, între luna februarie a anului 2003 și mai a anului 2007, prezența limbii române pe Internet aproape s-a triplat atingând cota de 0,28%. Situația celorlalte [[limbi romanice]] este prin comparație mai bună: prezența spaniolei în Internet este de 3,80 la sută, a francezei de 4,41 la sută, a italienei de 2,66 la sută și a portughezei de 1,39 la sută.

Valorile de prezență absolută nu constituie un indicator perfect al vigorii unei limbi în cadrul rețelelor. Pentru a obține un rezultat semnificativ, valorile care exprimă prezența limbilor pe Internet trebuie adaptate la dimensiunile prezenței acestora în lumea reală. Astfel, luând în considerare numărul de vorbitori al limbii române (estimat la 30 de milioane de Uniunea Latină, adică 0,45% din populația mondială), se obține un coeficient de 0,62 pentru prezența [[ponderat]]ă a limbii pe Internet (dublu față de 2005), față de 0,45 pentru limba portugheză sau 0,63 pentru limba spaniolă.<ref>[http://dtil.unilat.org/LI/2007/ro/resultados_ro.htm „''Limbile și culturile pe Internet 2007''”, tabelul 4 - Prezența ponderată 11/2007]</ref> Acest coeficient este mai mic decât 1 în toate cele trei cazuri, motiv pentru care este considerat redus.

Același studiu arată că există aproximativ 4,9 milioane de [[internaut|internauți]] românofoni, adică aproape o șesime din totalul vorbitorilor de română și 0,4% din totalul internauților. Potrivit Ministerului Dezvoltării Informaționale din Republica Moldova, la începutul anului [[2005]], erau înregistrate 85&nbsp;000 de domenii [[.ro]] și 7&nbsp;200 de domenii [[.md]].<ref>[http://www.mdi.gov.md/it_digest_md/3555/ „''Numărul domeniilor.ro s-a dublat, ajungând la 85&nbsp;000''“], publicat pe situl web al Ministerului Dezvoltării Internaționale din Republica Moldova la [[1 februarie]] [[2005]]</ref><ref>[http://www.mdi.gov.md/news_itmd_md/5215/ „''470 subdomenii au fost înregistrate, în domeniul .md''“], publicat pe situl web al Ministerului Dezvoltării Internaționale din Republica Moldova la [[23 noiembrie]] [[2005]]</ref>

== Clasificare și limbi înrudite ==
{{articol principal|limbi romanice orientale}}
[[Fișier:DiagramăLimbaRomână.png|500px|thumb|Distribuţia mondială a vorbitorilor de limbă română după ţara în care locuiesc. Sunt luaţi în calcul numai vorbitorii nativi.]]

Limba română este o [[limbi romanice|limbă romanică]], din grupul [[limbi italice|italic]] al [[limbi indo-europene|familiei de limbi indo-europene]], prezentând multe similarități cu limbile franceză, italiană, spaniolă, portugheză, catalană și reto-romană. 

Este general acceptată ideea că limba română s-a format atât la nord cât și la sud de cursul inferior al [[Dunăre|Dunării]], înaintea sosirii triburilor slave în această zonă. Limba română vorbită în nordul Dunării, în [[România]] și [[Republica Moldova]], este deseori numită ''[[limba dacoromână]]'' sau ''dialectul dacoromân'', pentru a o deosebi de celelalte trei limbi romanice de est,<ref>Dumitru Piceava, ''Aromânii Documentar'': „''Limba aromână nu poate fi socotită ca un dialect al limbii daco-române. Ca să fie socotită ca dialect trebuie să îndeplinească cel puțin două condiții: dialectul aromân și cel daco-român trebuie să fie produsul unui singur popor și să trăiască în același loc; să aibă aceeași istorie''“ [http://www.revistapolemica.ro/identitati.html]</ref> {{fapt|Însă opinia că idiomurile aromân, meglenoromân și istroromân ar fi limbi aparte și nu dialecte ale limbii române nu este acceptată de majoritatea comunității științifice a lingviștilor romaniști.}} Din însăși {{fapt|cercetarea materialului lingvistic din cele patru dialecte reiese fără putință de tăgadă că nu poate fi vorba nici de „produsul” a două sau mai multe popoare diferite (cum au impresia unii comentatori și cercetători ai aromânilor), încît poate fi avansată cel puțin ipoteza originii aromânilor în același teritoriu etnogenetic, la nord de liniile lingvistice propuse de cercetătorii [[Skok]] și [[Jiřeček]]}}. Cei mai mulți lingviști romaniști consideră aceste trei idiomuri a fi dialecte ale aceleiași limbi:<ref>Dicționar Enciclopedic, vol. I, Editura Enciclopedică București, 1993, p. 116: '''''Aromân, -ă''' [...] (Substantivat, f.) Dialect al limbii române, vorbit de aromâni''
:[[Hristu Cândroveanu]]: ''[http://www.agonia.ro/index.php/essay/124323 „Aromânii, prin urmare, sunt români si vorbesc un dialect românesc“]''</ref>

* '''[[Limba macedoromână|aromâna]]''' (var. ''armâna'') sau ''macedoromâna'', vorbită pe arii relativ largi din [[Macedonia]], [[Albania]], [[Grecia]], [[Bulgaria]], [[Serbia]] și [[România]], unde există importante comunități aromâne, mai ales în [[Dobrogea]]. Se presupune că despărțirea dintre limba aromână și dacoromână s-a produs între secolele al IX-lea și al XII-lea.
* '''[[Limba meglenoromână|meglenita]]''' sau ''meglenoromâna'', vorbită pe o arie relativ mică în regiunea [[Meglen]] din sudul [[Peninsula Balcanică|Peninsulei Balcanice]]. Se crede că meglenoromâna s-a separat mai târziu decât aromâna, și anume aproximativ în secolul al XIV-lea, motiv pentru care asemănarea cu limba română actuală este mai pregnantă.
* '''[[Limba istroromână|istroromâna]]''', vorbită în câteva sate din nord-estul peninsulei [[Istria (peninsulă)|Istria]] din [[Croația]], geografic mult mai apropiată de [[Italia]] decât [[România]], dar prezentând asemănări evidente cu limba română. Comunitatea de istroromâni se pare că există aici dinainte de [[secolul XII|secolul al XII-lea]].

Toate aceste patru dialecte formează așa-numitul grup estic al limbilor romanice ([[limba dalmată|dalmata]], o altă limbă din acest grup balcanic, a dispărut în secolul al XIX-lea). Distincția dintre [[dialect]] și [[limbă]] este un subiect controversat în lingvistică, și foarte adesea influențat de interese politice. Din acest motiv nu există un consens în privința statutului celor patru limbi din grupul de est al limbilor romanice. Numeroși cercetători, printre care și majoritatea lingviștilor români, susțin că aceste limbi nu sunt altceva decât dialecte ale aceleiași limbi. Alți lingviști afirmă că este vorba de patru limbi înrudite, dar separate. {{fapt|Un mic număr de lingviști, mai ales din [[Grecia]], susțin teoria potrivit căreia limba aromână nu s-a desprins din limba română, ci s-a format independent prin romanizarea unei populații grecești; această ipoteză este însă criticată de majoritatea lingviștilor, deoarece nu explică o serie întreagă de caracteristici ale limbii aromâne, ca de exemplu [[articol hotărât|articolul hotărât]] [[enclitic]]}}. Originea istroromânei nu este înțeleasă în termenii clasici ai [[latinitate post-romană|latinității post-romane]]  i continuă să provoace teoreticienii [[lingvistica indo-europeană comparativă|lingvisticii comparate indo-europene]].

=== Vitalitatea limbilor înrudite ===
În timp ce limba română prezintă toate însușirile unei limbi de sine stătătoare cu șanse indiscutabile de a continua să fie transmisă generațiilor viitoare, celelalte trei limbi înrudite se află în diferite grade de pericol de dispariție:
* Limba aromână se află în cea mai bună situație, având un număr relativ mare de vorbitori estimat astăzi la circa 25340, 424 [http://assembly.coe.int/Main.asp?link=http%363A%253F%2345Fassembly.coe.int%2FDocuments%2FAdoptedText%2Fta97%2FEREC1333.htm], dar duce lipsă de acceptarea ca limbă minoritară oficială, de învă ământ în limba maternă, de un organism de reglementare echivalent [[Academia Română|Academiei Române]], iar o mare parte din vorbitori sunt bilingvi, cu o proporție îngrijorătoare de vorbitori pasivi în rândul tinerilor.
* Situația meglenoromânei ({{fapt|vorbită în prezent de un număr mic de persoane, între 5&nbsp;     &nbsp;  }})  i cea a istroromânei ({{fapt|care are sub 1&nbsp;  de vorbitori}}) este în schimb îngrijorătoare, lucru care a determinat [[UNESCO]] să le includă pe lista limbilor aflate în mare pericol de dispariție.<ref>''[http://www.helsinki.fi/~tasalmin/europe_index.html#state „UNESCO Red Book on Endagered Languages“]'' (Cartea Roșie UNESCO pentru limbi pe cale de dispariție)</ref>

=== Limba moldovenească ===
{{articol principal|limba moldovenească}}
În [[URSS]], limba română era numită ''moldovenească'' în documentele oficiale ale autorităților sovietice, lucru care a revenit parțial în vigoare în [[Republica Moldova]] și după [[1994]]. Cei mai mulți lingviști nu recunosc existența unei ''limbi moldovenești'' de sine stătătoare,<ref>Kogan Page 2004, p 291 ; IHT, 16 June 2000, p. 2 ; Dyer 1999 , 2005</ref> deși au existat și voci venite în sprijinul moldovenismului (cf. [[Vasile Stati]]). Identitatea dintre limba română și limba moldovenească este recunoscută în legislația republicii Moldova.<ref name=Moldova/><ref name="conceptie">{{citat web|url=http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=312846&lang=1|title=Legea nr. 546 privind aprobarea Concepției politicii naționale a Republicii Moldova|work=Dispoziții generale}}</ref> De asemenea, Academia de Științe a Moldovei a afirmat în repetate rânduri că în Constituția Republicii Moldova trebuie să fie stipulată, ca limbă oficială, limba română.<ref>{{citat web|url=http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Specialistii-moldoveneasca-exista-limba-nu_0_112788791.html|title=Specialiștii spun: limba moldovenească nu există|date=8 septembrie 2009|publisher=Adevărul}}</ref> Totuși, în ciuda faptului că termenul ''românește'' pentru limba română este atestat încă din [[secolul al XVI-lea]] în toate trei voievodatele Moldovei, Transilvaniei și Țării Românești de către Francesco della Valle și alții, ''Legea cu privire la concepția națională a Republicii Moldova'' (546/2003) sugerează că limba română comună celor două națiuni are la bază „izvorul viu al graiului popular din Moldova”.<ref name="conceptie" /> Limba moldovenească a avut codurile proprii ''mo'' și ''mol'' în cadrul standardului [[ISO 639]], dar ele au fost suprimate în noiembrie [[2008]].<ref>{{citat web|url=http://www.gardianul.ro/Limba-moldoveneasca-a-fost-scoasa-de-americani-din-codurile-ISO-s123976.html|title=Gardianul: ''Limba moldovenească a fost scoasă de americani din codurile ISO''|accessdate=8 noiembrie|accessyear=2008|language=română}}</ref>

[[Fișier:GraiuriDaco-Române.jpg|thumb|right|345px|Harta graiurilor româneşti]]

== Graiuri ==
Unii lingviști consideră că există patru limbi romanice răsăritene: dacoromâna, aromâna, istroromâna și meglenoromâna. Alții consideră că ele formează o singură limbă, limba română, cu patru dialecte. Dacoromâna, fie că o socotim limbă în sine, fie că o socotim un dialect al limbii române, nu este împărțită în dialecte, ci cuprinde doar diverse graiuri, numite și subdialecte, cu diferențe minore de pronunție și vocabular, dar inteligibile între ele. Graiurile limbii dacoromâne, în afara românei standard, includ:
* [[româna ardeleană|graiul ardelenesc]];
* [[româna bănățeană|graiul bănățean]];
* [[româna crișeană|graiul crișean]];
* [[româna moldovenească|graiul moldovenesc]];
* [[româna maramureșeană|graiul maramureșean]];
* [[româna muntenească|graiul muntenesc]];
* [[româna timoceană|graiul timocean]]{{nc}}
<br clear="all">

== Istorie ==
{{referințe}}
{{acuratețe}}
{{articol principal|Istoria limbii române}}
[[Fișier:Hartaetnicaromani.png|right|thumb|345px|Harta [[Balcani]]lor cu regiunile locuite de [[român]]i ([[aromân|vlahi]])]]

Limba română a evoluat din latina orientală, contactul prelungit cu populațiile [[Slavi|slave]] fiind la originea unei părți importante din vocabular. În evul mediu și în perioada premodernă au intrat în limbă un număr limitat de cuvinte maghiare, turcice vechi, turcice otomane și grecești. O influență puternică a avut-o limba franceză în secolul al XIX-lea.

=== Primele atestări ===
[[Fișier:Scrisoarea lui Neacsu paragraf.jpg|thumb|345px|Cel mai vechi document păstrat, scris în limba română, este [[Scrisoarea lui Neacşu]] de Câmpulung, datând din anul [[1521]]. Folosește alfabetul chirilic greco-slavon specific al limbii românești (și diferit de cel rusesc).]]

Folosirea numelui de ''română'' pentru ''limba noastră cea frumoasă''<ref>"Limba noastră cea frumoasă" este imnul [[Republica Moldova|Republicii Moldova]]</ref> precum și a numelui de ''români'' pentru a desemna vorbitorii acestei limbi, nu a așteptat întemeierea statului [[România]]. Deși supușii voievodatelor se desemnau ca "Ardeleni" (sau "Ungureni"), "Moldoveni" sau "Munteni", numele de "rumână" sau "rumâniască" pentru limbă este atestat în timpul [[secolul XVI|secolului XVI]] la mai mulți călători străini<ref>Ștefan Pascu, Documente străine despre români, ed. Arhivelor statului, București 1992, ISBN 973-95711-2-3</ref> precum și în documente românești ca [[Palia de la Orǎștie]] sau în [[Letopisețul Țării Moldovei]].

În [[1534]], Tranquillo Andronico notează că ''" Valachi nunc se Romanos vocant"'' ("se numesc români")<ref>Tranquillo Andronico în [http://www.google.de/books?num=100&hl=en&as_brr=0&id=a3UDAAAAMAAJ&dq=Veress+Endre&q=Romanos+vocant&pgis=1#search Endre Veress, ''Fontes rerum transylvanicarum: Erdélyi történelmi források'', Történettudományi Intézet, Magyar Tudományos Akadémia, Budapest, 1914, S. 204]</ref>. Francesco della Valle scrie în [[1532]] că românii ''"se denumesc Romei în limba lor"'', iar mai departe el citează expresia : ''"Sti rominest ?"''<ref> ''"...si dimandano in lingua loro Romei...se alcuno dimanda se sano parlare in la lingua valacca, dicono a questo in questo modo: Sti Rominest ? Che vol dire: Sai tu Romano ?..."'' în: Claudiu Isopescu, ''Notizie intorno ai romeni nella letteratura geografica italiana del Cinquecento'', în Bulletin de la Section Historique, XVI, 1929, p. 1- 90</ref>. După o călătorie prin [[Țara Românească]], [[Moldova]] și [[Transilvania]] Ferrante Capecci relatează prin [[1575]] că locuitorii acestor provincii se chiamă “românești” (''"romanesci"'')<ref> ''“Anzi essi si chiamano romanesci, e vogliono molti che erano mandati quì quei che erano dannati a cavar metalli...”'' în: Maria Holban, ''Călători străini despre Țările Române'', București, Editura Stiințifică, 1970, vol. II, p.158 – 161</ref>. Pierre Lescalopier scrie în [[1574]] că cei care locuiesc în Moldova, Țara Românească și cea mai mare parte a Transilvaniei, ''“ se consideră adevărați urmași ai romanilor și-și numesc limba “românește”, adică romana”''<ref> ''"Tout ce pays: la Wallachie, la Moldavie et la plus part de la Transylvanie, a esté peuplé des colonies romaines du temps de Trajan l’empereur… Ceux du pays se disent vrais successeurs des Romains et nomment leur parler romanechte, c'est-à-dire romain … "'' în Voyage fait par moy, Pierre Lescalopier l’an 1574 de Venise a Constantinople, în: Paul Cernovodeanu, ''Studii și materiale de istorie medievală'', IV, 1960, p. 444</ref>. [[Sași|Sasul ardelean]] Johann Lebel scrie în [[1542]] că ''« Vlachi » se numeau între ei « Romuini »''<ref> ''"Ex Vlachi Valachi, Romanenses Italiani,/Quorum reliquae Romanensi lingua utuntur.../Solo Romanos nomine, sine re, repraesentantes./Ideirco vulgariter Romuini sunt appelanti"'', Ioannes Lebelius, De opido Thalmus, Carmen Istoricum, Cibinii, 1779, p. 11 – 12</ref> iar cronicarul polonez Stanislaw Orzechowski (Orichovius) notează în [[1554]] că ''în limba lor « walachii » se numesc « romini »''<ref>''"qui eorum lingua Romini ab Romanis, nostra Walachi, ab Italis appellantur"'' St. Orichovius, Annales polonici ab excessu Sigismundi, in I. Dlugossus, Historiae polonicae libri XII, col 1555</ref>. Croatul Ante Verančić precizează în [[1570]] că ''« Vlahii » din Transilvania, Moldova și Țara Românească se desemnează ca « romani »''<ref>''„...Valacchi, qui se Romanos nominant...„ “Gens quae ear terras (Transsylvaniam, Moldaviam et Transalpinam) nostra aetate incolit, Valacchi sunt, eaque a Romania ducit originem, tametsi nomine longe alieno...“'' De situ Transsylvaniae, Moldaviae et Transaplinae, in Monumenta Hungariae Historica, Scriptores; II, Pesta, 1857, p. 120</ref> iar [[Maghiari|maghiarul ardelean]] Martinus Szent-Ivany în [[1699]] citează frazele: ''« Si noi sentem Rumeni »'' ("Și noi suntem români") și ''« Noi sentem di sange Rumena »'' ("Noi suntem de sânge român")<ref> ''"Valachos...dicunt enim communi modo loquendi: Sie noi sentem Rumeni: etiam nos sumus Romani. Item: Noi sentem di sange Rumena: Nos sumus de sanguine Romano"'' Martinus Szent-Ivany, Dissertatio Paralimpomenica rerum memorabilium Hungariae, Tyrnaviae, 1699, p. 39</ref>.

În [[Palia de la Orǎștie]] ([[1581]]) scrie lămurit ''« ...că văzum cum toate limbile au și înfluresc întru cuvintele slǎvite a lui Dumnezeu numai noi '''românii''' pre limbă nu avem. Pentru aceia cu mare muncǎ scoasem de limba jidoveascǎ si greceascǎ si srâbeascǎ pre limba '''româneascǎ''' 5 cărți ale lui Moisi prorocul si patru cărți și le dăruim voo frați '''rumâni''' și le-au scris în cheltuială multǎ... și le-au dăruit voo fraților '''români''',... și le-au scris voo fraților '''români''' »''<ref>Palia de la Orǎștie (1581 – 1582), Bucuresti, 1968</ref> iar în [[Letopisețul Țării Moldovei]] al cronicarului moldovean [[Grigore Ureche]] citim: ''«  În Țara Ardialului nu lăcuiesc numai unguri, ce și sași peste seamă de mulți și '''români''' peste tot locul... »''<ref>Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, p. 133-134</ref>. 

Deși se pot aduce argumente în favoarea unei atestări indirecte anterioare, cel mai vechi document scris în limba română care ne-a parvenit este [[Scrisoarea lui Neacșu]] din [[1521]]. În aceasta, Neacșu de [[Câmpulung]] îi scria judelui [[brașov]]ean despre atacurile iminente ale turcilor. Scrisoarea era scrisă cu [[alfabetul chirilic]] românesc, care a fost în uz (simplificat în secolul XIX) până în [[1860]]. O primă folosire a alfabetului latin este atestată printr-un document [[Transilvania|transilvănean]], scris după convențiile alfabetului maghiar la sfârșitul [[secolul XVI|secolului XVI]].

Iată mai jos un text de la începutul [[secolul XIX|secolului XIX]], care folosește o versiune arhaică a alfabetului latin:

{|
| style="vertical-align:top;" | ''Liturgiariu:''<br />"Santu esci cu adeveritu, si présantu, si nu este mesura maretîei santîei tale, si dreptu esci intru tóte lucrurile tale. Ca cu dreptate si cu multa sîlintia adeverita, ne ai adusu tóte. Ca plasmuindu pe omu, si luandu terana d'in pamentu, si cu tipulu teu cinstindulu, Dumnedieule, pusulu ai in raiulu resfaçului, fogaduindui intru padia porunciloru tale, vieati'a ceea fara de mórte si moscenirea bunatatîloru tale celoru vecinice..."
| style="width:1.5em;"|  
| style="vertical-align:top;" | ''Transliterare:''<br />"Sânt ești cu adevărat și preasânt, și nu este măsură măreției sânției tale, și drept ești întru toate lucrurile tale. Că cu dreptate și cu multă silință adevărată ne-ai adus toate. Că plăsmuind pe om, și luând țărână din pământ, și cu chipul tău cinstindu-l, Dumnezeule, pusu-l-ai în raiul răsfățului, făgăduindu-i, întru paza poruncilor tale, viața cea fără de moarte și moștenirea bunătăților tale celor veșnice..."
|}

== Influența altor limbi ==
=== Limba dacă ===
[[Limba dacă]] era o limbă indo-europeană, din ramura tracă (sau vice-versa)<ref name="cambridge_ancient_history">{{Cite book | title = Cambridge ancient history | year = 1970 | first1 = I. E. S. | last1 = Edwards | first2 = C. J. | last2 = Gadd | first3 = N. G. L. | last3 = Hammond | publisher = Cambridge University Press | location = Cambridge [England] | isbn = 978-0-521-07791-0 | page = 840 }}</ref>, vorbită în trecut pe părți a teritoriilor [[Bulgaria|Bulgariei]], [[România|României]], [[Serbia|Serbiei]], [[Slovacia|Slovaciei]], [[Ucraina|Ucrainei]] și [[Ungaria|Ungariei]] de astăzi{{sfn|Bolovan |Treptow|1997|p=10-11}}. Se presupune că ar fi fost prima limbă care a influențat latina vorbită în Dacia, însă se știu prea puține despre această limbă. S-au găsit aproximativ 300 de cuvinte pur românești (în toate dialectele) sau cu corespondente în [[limba albaneză]], despre care se crede că ar putea fi moștenite din substratul limbii dace, multe dintre ele legate de viața pastorală (de exemplu: ''brânză'', ''zer'', ''mal'', ''balaur''; v. [[Listă de cuvinte dacice]]). Unii lingviști au avansat ipoteza că albanezii ar fi daci neromanizați, care au emigrat din interiorul arealului sud-est-european în regiunile de coastă. {{sfn|Milewski|1969|p=306}}{{sfn|Antoniewicz|1966|p=12 }}

{{fapt|Potrivit unui alt punct de vedere, acest lexic nelatin (în mare parte având corespondență în lexicul albanez) nu este neapărat de origine dacă, ci ar fi fost adus pe teritoriul României de păstori romanizați proveniți din Albania, Serbia, Bulgaria și nordul Greciei, populația respectivă reprezentând stadiul incipient al poporului român. Această ipoteză este contrazisă de concluziile unor lingviști, după care limba de substrat din care provine acest grup lexical aparte va fi fost, din cauza unor elemente specifice, o limbă de tip [[satem]], în timp ce limbile paleobalcanice vorbite în nordul Greciei erau de tip [[centum]]. Unii lingviști au fost de părere că și [[limba iliră]] vorbită în antichitate pe teritoriul Albaniei de astăzi era o limbă centum, însă cei mai mulți lingviști o clasifică astăzi drept limbă satem.}}

Se consideră că, aidoma [[limba tracă|limbii trace]], limba dacă era de tip [[satem]]. Materialul lingvistic constituit din denumiri și resturi lexicale este prea mic pentru a se trage o concluzie dacă era o limbă mai apropiată de limbile albaneze sau balto-slavice, ori dacă făcea parte dintr-o subfamilie indoeuropeană distinctă.

=== Uniunea lingvistică balcanică ===
{{articol principal|Uniunea lingvistică balcanică}}
Deși cea mai mare parte a gramaticii și morfologiei românești se bazează pe cea a [[limba latină vulgară|latinei vulgare]], limba română prezintă câteva trăsături specifice Balcanilor, care nu se găsesc în celelalte limbi romanice.

Limbile din această [[uniune lingvistică]] aparțin unor subfamilii distincte de limbi indo-europene: bulgara, slava, și sârba sunt [[limbi slave]], conform unei ipoteze albaneza este probabil o limbă [[limbile traco-ilire|traco-iliră]]<ref>http://en.wikipedia.org/wiki/Classification_of_Thracian#Albanian</ref> iar [[limba greacă]] formează propria subfamilie.

Printre trăsăturile comune în cadrul acestei uniuni lingvistice se numără [[articolul hotărât]] enclitic, sincretismul cazurilor genitiv și dativ, formarea timpurilor viitor și perfect, precum și evitarea infinitivului.

=== Limbile slave ===
Influența slavă a fost prima survenită în timpul formării limbii române, datorită migrației triburilor slave (care traversau teritoriul României de astăzi). Este interesant faptul că slavii au fost asimilați la nord de [[Dunăre]] <ref>http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Slavi#Asimilarea_slavilor_de_pe_teritoriul_Daciei</ref>, în timp ce au asimilat aproape complet populația romanizată sud-dunăreană ([[vlahi]]).<ref>http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Slavi</ref>

Influența slavă a continuat în [[Evul Mediu]], în special prin folosirea [[Limba slavon[|limbii slavone bisericești]], în scop liturgic și ca limbă de cancelarie, până în [[secolul XVIII|secolul al XVIII-lea]]. Celelalte limbi învecinate (toate slave, cu excepția limbii maghiare) au influențat româna. 

Influența slavă se simte atât la nivel fonetic cât și lexical. Până la 20% din vocabularul limbii române este de origine slavă (''a iubi''<ref>http://dexonline.ro/definitie/iubi/15836</ref>, ''glas''<ref>http://dexonline.ro/definitie/glas/10643</ref>, ''nevoie''<ref>http://dexonline.ro/definitie/nevoie/50149</ref>, ''prieten''<ref>http://dexonline.ro/definitie/prieten/35786</ref>). Totuși, multe cuvinte slave sunt [[arhaism]]e și se estimează că doar 10% din lexicul românei moderne este de origine slavă.<ref>Uwe Hinrichs: ''Handbuch der Südosteuropa-Linguistik''</ref>

=== Alte influențe ===
Până în [[secolul XIX|secolul al XIX-lea]], româna a intrat în contact cu câteva limbi apropriate geografic de aceasta:
* [[limba germană|germană]] (de exemplu: ''cartof'' < ''Kartoffel''; ''bere'' < ''Bier''; ''șurub'' < ''Schraube'')
* [[limba greacă|greacă]] (de exemplu: ''folos'' < ''ófelos''; ''buzunar'' < ''buzunára''; ''proaspăt'' < ''prósfatos'')
* [[limba maghiară|maghiară]] (de exemplu: ''oraș'' < ''város''; ''a cheltui'' < ''költeni''; ''a făgădui'' < ''fogadni''; ''hotar'' < ''határ''; ''chip'' < ''kép'')
* [[limba turcă|turcă]] (de exemplu: ''cafea'' < ''kahve''; ''cutie'' < ''kutu''; ''papuc'' < ''papuç'')

=== [[Neologism]]e ===
Începând cu secolul al XIX-lea multe neologisme împrumutate din alte limbi romanice, în special din [[limba franceză|franceză]] și [[limba italiană|italiană]], au pătruns în limba română (de exemplu ''birou'', ''avion'' sau ''exploata''). {{fapt|S-a estimat că aproximativ 38% din cuvintele românești sunt de origine franceză sau italiană.}}

Câteva cuvinte de origine latină au pătruns în limba română de două ori, o dată în nucleul lexical (în vocabularul popular) și ulterior ca neologisme. De obicei cuvântul popular este un substantiv, iar neologismul este adjectiv (de exemplu: ''frate / fratern, apă / acvatic, deget/digital, simțământ/sentiment, înger/angelic, frig / frigid, ochi / ocular'').

De aproximativ o sută cincizeci de ani au intrat în limbă și multe cuvinte împrumutate din [[engleză]], precum ''gem'' (din ''jam''), ''interviu'' (''interview''), ''meci'' (''match''), ''tramvai'' (''tramway''), ''manager'' (''manager''). Aceste cuvinte primesc gen [[Gramatică|gramatical]] și se acordă conform regulilor limbii române. Însă începând aproximativ din anul 1990, cuvintele englezești, în pofida recomandărilor [[Academia Română|Academiei Române]] și a "legii Pruteanu"<ref>[http://www.pruteanu.ro/5legea-TOT.htm legea Pruteanu] ''pruteanu.ro''</ref>, nu mai îmbogățesc limba română primind gen gramatical și acordându-se conform regulilor limbii<ref>[http://www.pruteanu.ro/4doarovorba/aprecieriDOV.htm Doar o vorbă să-ți mai spun - Aprecieri critice] ''pruteanu.ro''</ref>, ci sunt folosite de [[mass-media]] și de populația din România în forma de origine, ca în [[Limbă ausbau, limbă abstand și limbă-acoperiș|limbile abstand nescrise]], precum ''mall'' („galerie comercială”), ''service'' („deservire”), ''computer'' („ordinator, calculator”), ''forward'' („retransmitere”) sau ''attach'' („ataș”). Refuzul de a româniza cuvintele străine este socotit de autori precum [[George Pruteanu]] o formă de [[Snob|snobism]], ce judecă greșit adoptarea cuvintelor în formele române ca fiind [[Arhaism|arhaică]].

== Vocabular ==
:''Articol principal: [[Vocabularul limbii române]]''

=== Structura etimologică a vocabularului românesc ===
Într-o lucrare de referină <ref>Marius Sala (coord), Mihaela Bîrlădeanu, Maria Iliescu, Liliana Macarie, Ioana Nichita, Mariana Ploae-Hanganu, Maria Theban, Ioana Vintilă-Rădulescu Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, Editura tiinifică i Enciclopedică, București, 1988</ref>
echipa lui [[Marius Sala]] construiește vocabularul reprezentativ al limbii române<ref>Vocabularul reprezentativ diferă de vocabularul fundamental (VF) și de fondul principal lexical (FP). Cf. SCL (Studii cercetări lingvistice), an XXVII (2012), nr. 1, p. 64353461+676576 i SCL (2013) nr. 3687, p. 278647. Cf. Theodor Hristea, ''Structura generală a lexicului românesc'', în: Theodor Hristea (coord.), Mioara Avram, Grigore Brâncuș, Gheorghe Bulgăr, Georgeta Ciompec, Ion Diaconescu, Rodica Bogza-Irimie, Flora Șuteu, ''Sinteze de limba română'', Bucureti, 1984, p. 17763</ref>, cuprinzând 2581 de cuvinte. 
[[Fișier:CuvinteleLimbiiRomane.svg|400px|right|thumb|Vocabularul reprezentativ după Marius Sala]]
Structura etimologică a acestuia se prezintă astfel:
  Elemente romanice  , %, din care
   ,  % latineti motenite
   ,  % franceze
   ,  % latineti savante
   ,  % italiene
  formații interne  ,  % (majoritatea fiind bazate pe etimoane latine)
  slave total  ,  %, din care
   ,  % slava veche
   ,  % bulgăreti
   ,  % ruseti
   ,  % sârbo-croate
   ,  % ucrainene
   ,  % poloneze
  germane  ,  %
  neogrece ti  ,  %
  traco-dace de substrat ,  %
  maghiare  ,  %
  turce ti  ,  %
  engleze ti  ,  % (în cretere)
  onomatopee  ,  %
  origine incertă  ,  %

Potrivit unei statistici anterioare, făcută de lingvistul [[Dimitrie Macrea]], compoziția etimologică a 49.642 de cuvinte și variante înregistrate în [[DLRM]] (''Dicționarul limbii romîne moderne'', publicat în 1958) este clasificabilă în 76 de grupe, dintre care numai 14 depășesc procentajul de 1 %. Elementele latine 20,02 %, slave vechi 7,98 %, bulgare 1,78 %, bulgaro-sârbe 1,51 %, turce 3,62 %, maghiare 2,17 %, neogrecești 2,37 %, franceze 38,42 %, latine literare 2,39 %, italiene 1,72 %, germane 1,77 %, onomatopeice 2,24 %, de origine nesigură 2,73 %, de origine necunoscută 5,58 %. Din cele 9.920 cuvinte latine numai 1.849 sunt primite direct din latină, 8.071 constituie derivate pe teren românesc de la rădăcini aparținînd cuvintelor moștenite din latină. 

Tot Macrea a făcut în 1942, în privința etimologiei, o analiză statistică a poeziilor lui [[Eminescu]] publicate antum. Elementele latine reprezintă 48676 % din vocabularul folosit de poet, în circulație (sub raportul frecvenei) procentul crescând la 846763 %. Elementele slave reprezintă 167678,86761 %, în circulație numai 6476864,4676898986 %. Macrea a conchis că fizionomia lexicală este latină în proporie asemănătoare cu aceea a limbii franceze, după ce a comparat cu examenul statistic al vocabularului poetului [[Paul Verlaine]]. 

Semnificativ pentru criteriul circulației cuvintelor este și studiul (din 1937) al lui D. R. Mazilu, ''Luceafărul lui Eminescu (Expresia gândirii, text critic și vocabular'', în care autorul conchide că 13 din 98 de strofe ale poemului sunt alcătuite din cuvinte de origine latină. Întregul poem conține 529 de cuvinte-titlu sau unități lexicale distincte, dar multe se repetă sub diferite forme gramaticale. Numărul aparițiilor concrete (''cuvinte-text'') se ridică la cifra de 1.908, dintre care 1.688 de origine latină, 144 slave și 76 de origini diverse.<ref>Theodor Hristea, ''Structura etimologică a lexicului românesc modern'', în: Theodor Hristea (coord.), Mioara Avram, Grigore Brâncuș, Gheorghe Bulgăr, Georgeta Ciompec, Ion Diaconescu, Rodica Bogza-Irimie, Flora Șuteu, ''Sinteze de limba română'', București, 1984, p.15-17</ref> Elementul latin moștenit constituie baza lexicului românesc în circulație, elementul lui invariabil mai ales ca frecvență.<ref>Constant Maneca, în: SCL XVII (1966), nr. 6, p. 631</ref>

Cercetări mai recente ridică procentajul elementelor autohtone în vocabularul reprezentativ al limbii române la 1,43% <ref>[http://www.ziua.net/display.php?id=192664&data=2006-01-30 Acad. Gheorghe Mihăilă despre cele patru dialecte ale limbii române] în: ''Discurs de recepție la Academia Română''</ref>

== Gramatică ==
{{articol principal|gramatica limbii române}}
Substantivele românești se declină în funcție de gen (feminin, masculin și neutru), număr (singular și plural) și caz (nominativ/acuzativ, dativ/genitiv și vocativ). Articolul, asemenea adjectivelor și pronumelor, se [[acord (lingvistică)|acordă]] în gen și număr cu substantivul pe care îl determină.

Româna este singura limbă romanică în care [[articol hotărât|articolul hotărât]] este ''[[enclitic]]'', adică este atașat la sfârșitul substantivului. Articolele au evoluat din pronumele demonstrative din limba latină.

Româna are patru [[conjugare|conjugări]] verbale. Verbele pot fi puse la patru moduri personale, și anume ([[modul indicativ|indicativ]], [[modul conjunctiv|conjunctiv]], [[modul condițional|condițional]]-[[modul optativ|optativ]] și [[modul imperativ|imperativ]] și patru moduri impersonale ([[infinitiv]], [[gerunziu]], [[supin]] și [[participiu]]).

== Sunete ==
{{articol principal|fonologia limbii române}}
Limba română folosește șapte vocale: {{AFI|/a/}}, {{AFI|/e/}}, {{AFI|/i/}}, {{AFI|/o/}}, {{AFI|/u/}}, {{AFI|/ə/}} și {{AFI|/ɨ/}}. În plus, vocalele {{IPA|/ø/}} și {{IPA|/y/}} apar foarte rar în unele cuvinte de origine străină, încă neasimilate.

La sfârșitul cuvintelor, după consoane (rar în interiorul cuvintelor) poate apărea un {{AFI|/i/}} scurt non-silabic, care se marchează în [[AFI]] cu {{AFI|/ʲ/}} și este pronunțat ca o [[palatalizare]] a consoanei precedente. Un sunet similar, terminația ''u'' surd, exista în româna veche, dar a dispărut cu timpul în limba standard.

Există de asemenea patru semivocale și douăzeci de consoane.

=== Diftongi ===
* Diftongi descendenți: ''ai, au, ei, eu, ii, iu, oi, ou, ui, ăi, ău, îi, îu''
* Diftongi ascendenți: ''ea, eo, ia, ie, io, iu, oa, ua, uă''

=== Triftongi ===
* cu vocala intercalată între două semivocale: eai, eau, iai, iau, iei, ieu, ioi, iou, oai.
* cu două semivocale în fața vocalei: eoa, ioa.

=== Evoluții fonetice ===
Datorită izolării, evoluția fonetică a românei este diferită de a celorlalte limbi romanice, dar seamănă întrucâtva cu cea italiană, de exemplu prin evoluția grupării [kl] în (lat. '''cl'''arus > rom. '''chi'''ar, ital. '''chi'''aro) și cea [[limba dalmată|dalmată]], de exemplu prin evoluția grupării [gn] în [mn] (lat. co'''gn'''atus > rom. cu'''mn'''at, dalm. co'''mn'''ut).

Principalele schimbări fonetice constau în:
* apariția diftongilor vocalelor e, i, o
*: lat. c'''e'''ra > rom. c'''ea'''ră
*: lat. s'''o'''le > rom. s'''oa'''re
* iotacism [e] → [i]
*: lat. h'''e'''rba > rom. '''i'''arbă
* consoanele velare ([k], [g]) → consoane labiale ([p], [b], [m])
*: lat. o'''ct'''o > rom. o'''pt'''
*: lat. li'''ng'''ua > rom. li'''mb'''ă
*: lat. si'''gn'''um > rom. se'''mn'''
*: lat. co'''x'''a > rom. coa'''ps'''ă
* rotacism [l] → [r]
*: lat. cae'''l'''um > rom. ce'''r'''
* consoanele alveolare [d] și [t] se palatalizează în [dz]/[z] și respectiv [ts] înainte sunetelor [e] și [i]
*: lat. '''d'''eus > rom. '''z'''eu
*: lat. '''t'''enem > rom. '''ț'''ine

== Ortografie ==
{{articol principal|ortografia limbii române|alfabetul limbii române}}

În principiu, limba română are o [[ortografie fonemică]]. Cu toate acestea, ortografia contemporană prezintă o serie de [[Ortografie fonemică#Limba română|excepții]] de la principiul fonetic.

=== Istoric ===
Limba română a fost scrisă în istoria sa cu răbojuri sau [[răvașe|vechi „rune“ europene]], [[alfabetul latin|alfabete latine]], [[alfabetul grec|grecești]], [[Alfabetul glagolitic|glagolitice]], [[alfabetul chirilic|paleo-slave]], [[alfabet de tranziție|alfabete de tranziție]] și în final din nou latine.

Despre epoca și formele adoptării alfabetului chirilic în scrierea limbii române, au existat multe păreri contradictorii. [[Dimitrie Cantemir]], în [[Descriptio Moldaviae]], scrisă în 1716 în limba latină, afirma că s-a scris cu litere latine până la [[Conciliul de la Basel|Conciliul de la Florenta]] ([[1432]]), așadar încă peste 400 de ani după [[Marea Schismă|schisma]] de la [[1054]]. Domnitorul [[Alexandru cel Bun]], sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărților și textelor scrise până atunci cu litere latine, introducând, în loc, alfabetul chirilic și limba slavă, pentru a împiedica răspândirea catolicismului în țară. [[Mihail Kogălniceanu]], un mare istoric și cărturar român, a susținut aceeași teză, la 1838, în revista Alăuta Românească.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, învățați ca [[Timotei Cipariu]], episcopul [[Melchisedec Ștefănescu]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu]], [[Dimitrie Onciul]] și alții au afirmat că limba slavă a fost introdusă în țările române înainte de Conciliul de la Florența, respectiv în secolele X-XII, după creștinarea bulgarilor, aducând în acest sens argumente și izvoare de ordin filologic și istoric. 

Primele documente românești, care au ajuns până la noi, erau toate scrise cu ajutorul alfabetului chirilic, datorită influențelor [[limba slavă bisericească|limbii slavone]] (''limba slavă bisericească''), care era folosită ca limbă de cult și de cancelarie în spațiul balcanic în secolele [[secolul XI|XI]] - [[secolul XVII|XVII]]. La sfârșitul [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], învățații [[Școala Ardeleană|Școlii Ardelene]], remarcând originea latină a limbii române, au început implementarea alfabetului latin. Alfabetul chirilic a continuat să fie folosit până în [[anii 1860]], când limba română a început să fie reglementată oficial.

La început, alfabetul latin folosit pentru limba română avea ca litere cu diacritice următoarele: â, é, ó, î și ç.
* '''á''' se folosea în cuvinte monosilabice de obicei, pentru a deosebi ''ă'' de ''a''.
* '''â''' se folosea doar în cuvintele în care sunetul ''â'' apărea în interiorul cuvintelor, în afara unei nazalizări, dar unde etimologic trebuia să apară un ''a''. Astfel, se scria „''câtu''“, însă „''cantecu''“ (fără semn diacritic), căci e vorba de o vocală nazală.
* '''î''' se folosea doar în cuvintele în care sunetul ''î'' apărea la începutul sau în interiorul cuvintelor, în afara unei nazalizări, dar unde etimologic trebuia să apară un ''i'' sau un ''e''. Astfel, se scria „a urî“, însă „vent“ (nu „vînt“, nici „vânt“), căci e vorba de o vocală nazală.
* '''é''' și '''ó''' apar ca vocale tipic ardelene, corespunzând lui ''è'' din limba franceză și respectiv lui ''å'' din limbile nordice. În alte regiuni acestea se pronunță drept diftongi ''ea'' și ''oa''.
* '''ç''' corespundea sunetului ''ț'', atunci când acesta apărea independent de vocala ''i'' și etimologic provenea din '''c''' latinesc. Astfel, se scria „faça“ (''față'') și „Ióniçe“ (''Ioniță'') datorită formei latine ''Ioannicius'', însă „tiéra“ (''țară'').

În rest, regulile de citire erau destul de simple. 
* Un '''a''' la capăt de cuvânt se citea ''ă''. 
* Un '''an''' sau '''in''' sau '''en''' se citea ''în''. 
* Pentru a citi ''a'' înaintea unui '''n''', se scria '''nn'''. De pildă, „manna“ (pentru a citi „mană“), spre a se deosebi de „mana“ (''mână''). 
* Pentru a deosebi un ''ă'' final (forma feminină nearticulată) de un ''a'' final (forma articulată), se punea un apostrof: „viéti'a“ (''viața''), pentru a se deosebi de forma nearticulată „viétia“ (''viață''). 
* '''che''' și '''chi''' se citeau ca în ziua de azi, însă '''ch''' înaintea altor caractere decât '''e''' și '''i''' se citea ca în limba latină. Uneori, ''ch'' se scria din motiv pur etimologic, fără prea multă grijă de pronunțare. Astfel, se scria: „Christos“, „chrestin“, „chrisantéma“, „stich“.
* '''di''' se citea ''z'' sau ''dz'', '''ti''' se citea ''ț''. La fel, existau ca în ziua de astăzi grupurile '''ce''', '''ci''', '''ge''', '''gi'''.
* '''k''' înlocuia uneori '''qu''' din latină, pentru numele proprii. Astfel se scria: „Kiriniu“ (''Quirinius'').
* '''sc''' se scria etimologic, ceea ce corespunde pronunțărilor bănățene sau bistrițene. Exemplu: „Bucuresci“.
* '''u''' final, mut sau citit, se scria, ca în [[Limba siciliană|siciliană]] și [[Limba corsicană|corsicană]].
* Etimologic, se folosea caracterul '''y''' pentru numele de orașe sau de persoane, însă nu și pentru substantive. Astfel, se scria: „Cyril“, „Myra“, dar totodată: „cirilic“, „santul mir“.
* formele scurte ale pronumelui personal în acuzativ se lipeau de cuvântul precedent: „Apoilu intréba.“ (''Apoi îl întreabă.'')

Scrierile din acest timp, datorită rolului școlii ardelene, aveau [[Româna ardeleană|forme tipice ardelene]]: „acmu“, „tipu“, „resfaçu“, pentru „acum“, „chip“, „desfătare“. Principiul ortografic era cel folosit în [[limba neerlandeză]]: scriem toți la fel, dar fiecare pronunță ca în regiunea sa.

Mai târziu s-au adăugat alte [[glife]] sau litere cu semne diacritice: '''ă''', '''à''', '''{{unicode|ḑ}}''', '''ě''', '''ê''', '''ș''', '''ț''', '''ů''', precum și diftongii ''ea'' și ''oa''; s-au scos '''á''', '''ç'''. S-au modificat și regulile ortografice.

Pe urmă, treptat, s-a scos '''ê''', apoi '''ů'''. În cele din urmă s-a introdus ortografia fonetică.

Înainte de [[1989]], în [[RSS Moldovenească]] se folosea o versiune specială a alfabetului chirilic. Legea cu privire la folosirea limbilor pe teritoriul republicii (septembrie 1989) a confirmat revenirea la alfabetul românesc pe bază latină.

== Româna liturgică ==
{{articol principal|româna liturgică}}
{{fapt|Anumite cuvinte creștine românești ([[Domn]], „a mărturisi“, „a ierta“) sunt unice pentru română, între limbile romanice.}} 

[[Simbolul niceno-constantinopolitan|Crezul]] [[Conciliu ecumenic|primelor sinoade ecumenice]], cel din [[325]] de la [[Primul conciliu din Niceea|Niceea]], și cel din [[381]] de la [[Primul conciliu din Constantinopol|Constantinopol]] este rostit până azi neschimbat, prin cuvinte cu etimologii latine. Mai concret, {{fapt|el nu a fost niciodată tradus în limba română, însă el a evoluat, deodată cu limba română}}. 

Odată cu introducerea [[ritul bizantin|ritului bizantin]] și a [[limba slavă bisericească|limbii slavone]] în cult, {{fapt|prin anul [[990]]}}, limba română liturgică s-a slavizat puternic, îndeosebi în terminologia oficială, dar anumite cuvinte vechi s-au păstrat în limbajul poporului. Românii au păstrat - în limbă - și anumite caracteristici ale vechiului [[ritul galic|rit galic]] în folosință până atunci. De aceea, diaconul [[Coresi]], precum și episcopul de la [[Muncaciu]], [[Vasile Tarascovici]] în [[1646]], au îmbogățit un lexic dogmatic și liturgic deja foarte amplu, tocmai pentru a ușura folosirea limbii române în biserică. ''Biblia de la București'', sau ''Biblia lui Șerban'', este un monument de limbă română liturgică. Totuși, dat fiind faptul că Ardealul a fost primul a fi săvârșit slujbele în limba română, {{fapt|aici s-a oprit pierderea termenilor vechi romani și înlocuirea lor cu termeni slavi}}. [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|Unirea bisericii din Transilvania cu Roma]] în [[1698]] a determinat o scindare între termenii liturgici folosiți în [[Vechiul Regat]] (de origine slavă) și cei folosiți în [[Transilvania]] (de origine latină).

== Coduri internaționale SIL și ISO 639-x ==
Standardul internațional etnologic [[ISO 639]] conferă limbii române codurile ''ro'' (ISO 639-1), ''rum'' (ISO 639-2/B), și mai recent ''ron'' (conform ISO 639-2/T). [[Limba moldovenească|Limbii moldovenești]] i-au fost atribuite codurile ''mo'' și respectiv ''mol'' scoase din utilizare din [[2008]], fiind înlocuite cu codurile ISO românești.

== Curiozitate ==
În satul [[Totoi, Alba]], unii locuitori utilizează și „totoiana”, un limbaj specializat, o limbă „întoarsă”, în care silabele cuvintelor românești sunt combinate după anumite reguli.<ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/undeo-tecido-rebevo-417056.html „Undeo tecido? Rebevo?”], ''Evenimentul zilei'', 30 octombrie 2006</ref>

== Autori ==
<!-- ?   necesită explicare -->
[[Constantin Noica]] a elaborat o sinteză vastă și adâncă a limbii române ca limbaj al filozofiei, pornind de la [[Rostirea filozofică românească]]. Iată câteva exemple de autori:
* Anonimul care a strigat ''[[torna, torna, fratre]]'', citat de [[Teofilact din Symocatta]]
* [[Autorul anonim al Codicelui Voronețean]]
* [[Coresi]]
* Mitropolitul [[Dosoftei]]
* Mitropolitul [[Varlaam]]
* Mitropolitul [[Antim Ivireanul]], născut în Iviria, (Georgia caucaziană)
* [[Grigore Ureche]]
* [[Mihai Eminescu]]
* [[Bogdan Petriceicu Hasdeu]]
* [[Nicolae Densusianu]]
* [[Ovid Densusianu]]
* [[George Murnu]]
* [[Dan Botta]]
* [[Constantin Noica]]
* [[Rafail Noica]]
* [[Sextil Pușcariu]]

== Vezi și ==
{{wikționar|română}}
{{Portal|Limbi|Republica Moldova|România|Voivodina}}
* [[Elemente problematice ale limbii române]]
* [[Conexiuni între limba română și limba bulgară]]
* [[Limba protoromână]] sau limba română primitivă
* [[Limbă (comunicare)]]
* [[Limbă standard]]
* [[Academia Română]]
* [[Academia de Științe a Moldovei]]
* [[Transliterarea limbii române din scrierea „moldovenească” în cea latină]]
* [[Gramatica limbii române]]
* [[Românime]]
* [[Românii din Voivodina]]

== Note ==
{{reflist|2}}

== Bibliografie ==
* Stelian Brezeanu (1999), ''Romanitatea orientală în Evul Mediu. De la cetățeni romani la națiunea medievală.'' Editura All Educational, Seria All Istoric, CIP Biblioteca Națională 94 (37)"04/14", ISBN 973-684-062-2 
* [[Michael Metzeltin]], Gramatică explicativă a limbilor romanice. Sintaxă și semantică, Iași, Editură Unversității Alexandru Ioan Cuza, 2011
* ''Introducere în fonetica istorică a limbii române'', Florica Dimitrescu, 1967
* ''Contribuții la istoria limbii române vechi'', 1973
* ''Introducere în morfosintaxa limbii române'', Florica Dimitrescu, 1974
* ''Istoria limbii române'', Florica Dimitrescu, 1978
* ''Testi romeni antichi'', Florica Dimitrescu

== Legături externe ==
* [http://www.cimec.ro/istorie/neacsu/rom/default.htm Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung] Primul document în limba română 
* [http://www.ethnologue.com/show_language.asp?code=RUM Ethnologue] (Coduri lingvistice, în engleză)
* [http://www.ethnologue.com/show_iso639.asp?code=ron Codurile SIL și ISO 639-x] (în engleză)
* [http://flaez.ch/cgi-bin/pok.pl Etimologii indo-europene reconstituite de Julius Pokorny] (în germană)
* [http://www.friesian.com/decdenc2.htm Vastă dar incompletă descriere a problematicii ''Romaniei'' bizantine prin ''The Vlach Connection''] (în engleză)
* [http://www.istrianet.org/istria/linguistics/istrorumeno/ Istro-română ] (în engleză)
* [http://www.indo-european.nl Proiectul dicționarului etimologic indo-european] (texte în neerlandeză și engleză, gif-uri sau UTF-8, la alegere)
* [http://www.foaia.hu O foaie a românilor din Ungaria]
* [http://www.jgytf.u-szeged.hu/tanszek/roman/kiadvany.htm Conviețuirea]
* [http://www.etc.tuiasi.ro/sibm/romanian_spoken_language/ro/lista_lucrari.htm Lucrări referitoare la limba română vorbită]
* [http://www.unibuc.ro/ro/limba_romn_din_perspectiva_integrrii_europene Limba română din perspectiva integrării europene]
* [http://publications.europa.eu/code/ro/ro-4000000.htm Reguli și convenții specifice limbii române]
* [http://www.unibuc.ro/CLASSICA/lutercalvin/untitled.pdf Luteranismul, calvinismul și introducerea limbii române în bisericile din Ardeal]
* [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/literatura-peregrinilor-2351.htm Literatura peregrinilor], 12 februarie 2007, Carmen Dragan, ''Jurnalul Național''
* [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/academia-si-problemele-limbii-romane-564837.html Academia și problemele limbii române], 13 ianuarie 2011, Acad. Marius Sala, ''Jurnalul Național''
* [http://adevarul.ro/cultura/patrimoniu/romana-limbile-neolatine-1_519f1538c7b855ff56202b49/index.html Româna și limbile neolatine], 24 mai 2013, Dan Caragea, ''Adevărul''

'''''Graiuri'''''

* [http://www.evz.ro/detalii/stiri/fiecare-roman-pe-accentul-lui-piere-909251.html Fiecare român pe accentul lui piere], 16 octombrie 2010, Mihnea-Petru Pârvu, ''Evenimentul zilei''
* [http://adevarul.ro/news/societate/cum-vorbesc-romanii-graiul-dulce-moldovenilor-molcomul-ardelenilor-fruncea-banatenilor-miticismele-bucurestenilor-1_51446ba500f5182b85155416/index.html Cum vorbesc românii: de la graiul dulce al moldovenilor, molcomul ardelenilor și „fruncea“ bănățenilor la „miticismele“ bucureștenilor], 16 martie 2013, Corespondenți „adevărul”, ''Adevărul''

'''''Presa în România'''''

* [http://www.evz.ro/detalii/stiri/presa-de-la-heliade-la-cristoiu-404680.html Presa, de la Heliade la Cristoiu], 12 iunie 2006, ''Evenimentul zilei''

=== Dicționare ===
* dexonline: [http://dexonline.ro/ Dicționare ale limbii române] transpuse pe Internet
* dex2online: [http://www.dex2online.ro/ Dicționare ale limbii române] - varianta instant

{{Limba română}}
{{teritorii română}}
{{Subiecte Republica Moldova 02}}
{{Subiecte România 02}}
{{Limbi romanice}}
{{Limbi oficiale UE}}

[[Categorie:Limba română| ]]
[[Categorie:Limbi vorbite în România| ]]

{== Relații externe ==
[[Fișier:Strada Regele Ferdinand.jpg|thumb|right|240px|Capătul nordic al [[Bulevardul Regele Ferdinand din Cluj-Napoca|Bulevardului Regele Ferdinand]] și [[Palatul Babos din Cluj|Palatul Babos]] (pe partea dreaptă)]][[Fișier:Biserica Minoritilor din Cluj.jpg|thumb|right|240px|[[Bulevardul Eroilor din Cluj-Napoca|Bulevardul Eroilor]] și [[Catedrala Schimbarea la Față din Cluj|Catedrala greco-catolică]]]]

Cluj-Napoca este înfrățit cu 18 localități din întreaga lume<ref>[http://www.primariaclujnapoca.ro/orase-infratite.html Orașe înfrățite cu Cluj-Napoca]</ref>:
* {{orașul înfrățit|Beer Șeva|Israel|Israel}}
* {{orașul înfrățit|Chacao|Venezuela|Venezuela}}
* {{orașul înfrățit|Columbia, Carolina de Sud|Statele Unite ale Americii|the United States|oraș=Columbia|țară=Statele Unite}}
* {{orașul înfrățit|Dijon|Franța|France}}
* {{orașul înfrățit|East Lansing, Michigan|Statele Unite ale Americii|the United States|oraș=East Lansing|țară=Statele Unite}}
* {{orașul înfrățit|Köln|Germania|Germany}}
* {{orașul înfrățit|Korça|Albania|Albania}}
* {{orașul înfrățit|Makati|Filipine|Philippines}}
* {{orașul înfrățit|Nantes|Franța|France}}
* {{orașul înfrățit|Pécs|Ungaria|Hungary}}
* {{orașul înfrățit|Rockford, Illinois|Statele Unite ale Americii|the United States|oraș=Rockford|țară=Statele Unite}}
* {{orașul înfrățit|São Paulo|Brazilia|Brazil}}
* {{orașul înfrățit|Jacareí|Brazilia|Brazil}}
* {{orașul înfrățit|Suwon|Coreea de Sud|South Korea}}
* {{orașul înfrățit|Valdivia|Chile|Chile}}
* {{orașul înfrățit|Viterbo|Italia|Italy}}
* {{orașul înfrățit|Zhengzhou|Republica Populară Chineză|People's Republic of China|țară=China}}
* [[Fișier:Flag of Italy.svg|20px|Italia]] [[Provincia Parma]], [[Italia]]

=== Reprezentanțe diplomatice ===
[[Fișier:Kolozsvar Nagylabashaz.JPG|thumb|right|240px|Consulatul General al Ungariei]]
Până la centralizarea administrativă instaurată în anul [[1948]] odată cu preluarea puterii de către [[Partidul Comunist Român|PCR]], au funcționat la Cluj consulate generale ale Franței, Cehoslovaciei, Canadei ș.a. Ultima reprezentanță diplomatică străină închisă în timpul regimului comunist a fost Consulatul General al [[Republica Ungară|Republicii Ungare]], desființat în anul [[1988]] în contextul răcirii relațiilor româno-maghiare. Consulatul a fost redeschis în anul [[1997]], conform prevederilor [[Tratatul de la Timișoara|Tratatului de la Timișoara]].

În prezent, funcționează la Cluj:
* [[Fișier:Flag of Hungary.svg|20px|Ungaria]] Consulatul General al [[Ungaria|Republicii Ungare]],
* [[Fișier:Flag of Italy.svg|20px|Italia]]  Viceconsulatul Onorific al Republicii [[Italia]],
* [[Fișier:Flag of the Netherlands.svg|20px|Olanda]] Netherlands Business Support Office ([[Olanda]]), închis în octombrie 2009.
* [[Fișier:Flag of Turkey.svg|20px|Turcia]] Consulatul Onorific al [[Turcia|Turciei]].
* [[British Council]] (filială)
* [[Centre Culturel Français]{{Casetă de navigare simplă
|nume  = Casete de navigare
|titlu = Casete de navigare
|bară de navigare = niciuna
|stare = niciuna
|stil  = width:auto; float: right; margin-top: 4px;

|listă1 = {{f|=== Madonna,Zona metropolitană,Adi ===
{{Articol principal|Zona metropolitană Cluj-Napoca}}

[[Fișier:Primaria Cluj-Napoca1.jpg|right|thumb|54354353635353453663453453453454354354356345353646345354654353456345353534534535345345354534534534534534534543543543535354543553442442342423423423423423423423423423423423423px|[[Primăria din Cluj-Napoca|Palatul Primăriei şi Consiliului Local]] din Cluj,<br />fosta de comitat, construită de<br />[[Ignác Alpár==  politică UN ==
{{Articol principal|Politica în Cluj-Napoca}}
[[Fișier:Cluj-Napoca Districts.jpg|right|thumb|43546573423453574334635234234235423523423423423423423423423424523452342424243234234234234234234234234234234234234234234234234323423423423423423423423423423423434343434344363px|Dispunerea [[Listă de cartiere din Cluj-Napoca|cartierelor clujene]] în 2013]]

=== Împărțirea administrativă ===

{{Articol principal|Listă de cartiere din Cluj-Napoca}}

Cluj-Napoca în [[Listă de cartiere din Cluj-Napoca|peste 152345356455435435643534534534534534534534534534534534534534534534543534534534543543543543543534534543534534534543543534553355453523423423423423424234324535234324235574 cartiere]], unele dintre ele având primărie de cartier. Ele sunt dispuse circular, în jurul [[Centru, Cluj-Napoca|centrului]]. Acesta din urmă dispune de o [[arhitectură]] îmbinată cu măiestrie, în stilurile [[gotic]]  [[baroc]]. Planurile primăriei din Cluj-Napoca includ dezvoltarea de primării de cartier în majoritatea cartierelor clujene.

Linia 444653453722:Adi     Linia 432534355436722:Madonna
  		  	
  	
|  
	  	
|  
− 	
| Height="12234232342342131231352312354544675" | 182341235412432423423423423412312432412353527
	+ 	
| Height="13535242332412332373523275432355" | 2012
− 	
| 112312312312412431231223124397265
	+ 	
| 122312321231231232323424333946765
− 	
| 822122123123123142342444131321213
	+ 	
| 822131231242341231231231324463423
− 	
| 212312312324234523424234234332224
	+ 	
| 242342342342342342342343322234624
− 	
| 723412431231232423423423424332072
	+ 	
| 723123123123123123123123122224047
− 	
| 712312312312312312312312321222412
	+ 	
| 741231231231231234212322213224412
− 	
| 112312312431231231231231231240427
	+ 	
| 101231231231231231231232142242447
− 	
| 712312313123123123412113231231252
	+ 	
| 123424234222345234234234312317422
− 	
| 256436543543543543534534234214282
	+ 	
| 234234234234234234324234554224482
− 	
| 221312342312123123213123123112317
	+ 	
| 412323423123123123123123213123217
  	
| .
	  	
| .
  	
|  
	  	
|  

[[Imagine:Zona Metropolitana Cluj-Napoca.png|thumb|left|8757558397589758989376568738759px|[[Zona metropolitană Cluj]]]]
=== Zona metropolitană ===
{{Articol principal|Zona metropolitană Cluj-Napoca}}

[[Fișier:Primaria Cluj-Napoca1.jpg|right|thumb| px|[[Primăria din Cluj-Napoca|Palatul Primăriei şi Consiliului Local]] din Cluj,<br />fosta reședință de comitat, construită de<br />[[Ignác Alpár]]]]
=== Primăria ===
{{Articol principal|Lista primarilor Clujului}}

În urma [[alegeri locale în România, 2013|alegerilor locale din 2013]] primar al Clujului este [[Emil Boc]], ales din partea [[Partidul Democrat Liberal (România)|Adi]Madonna].

Viceprimari sunt Anna Horváth ([[UDMR]]) ([[PDL]]).<ref>[http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/anna-horvath-si-gheorghe-surubaru-noii-viceprimari-ai-clujului--76892367347674573987683543567623856435864875762375734554374377457562364378257834564278567436472676654372756674376623756467236673455645677823573234667347562365.html ''Neii viceprimari ai Clujului''], Ziua de Cluj,   iunie 2013.</ref>

=== Consiliul Local ===
{{articol principal|componența istorică a Consiliului Local Cluj}}
Consiliul local este compus din   de consilieri împărțiți astfel:Adi
{| cellpadding="351762531765476472317836264612645634" cellspacing="12312431242342352345347652342342342" border="231242354363454124235436352431231312423" class="Madonna"
! style="background:#ccc" | &nbsp;&nbsp;&nbsp;
! style="background:#ccc" | Partid
! style="background:#ccc" | Consilieri
! style="background:#ccc" colspan="43234551253451327652145243645124512456752365143156435614356476786428747624782561456534561378645" | Componența Consiliului
|-
| {{Politica românească/culori partide/PSD}} | &nbsp;
| [[Uniunea Social-Liberală]]
| style="text-align: right" | ''' '''
| {{Politica românească/culori partide/}}  | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/}}  | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/}}  | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/}}  | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/}}  | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/}}  | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/}}  | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/}}  | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/}}  | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/}}  | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/}}  | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/}}  | &nbsp;
|-
| {{Politica românească/culori partide/}} | &nbsp;
| [[Partidul Democrat Liberal]]
| style="text-align: right" | ''' '''
| {{Politica românească/culori partide/}} | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/}} | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/}} | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/}} | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/}} | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/}} | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/}} | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/}} | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/}} | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/}} | &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
|-
| {{Politica românească/culori partide/}}  | &nbsp;
| [[Uniunea Democrată a Maghiarilor din România]]
| style="text-align: right" | ''' '''
| {{Politica românească/culori partide/}} | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/}} | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/}} | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/}} | &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
|-
| {{Politica românească/culori partide/PP-DD}} | &nbsp;
| [[PP-DD|Partidul Popular - Dan Diaconescu]]
| style="text-align: right" | '''-'''
| {{Politica românească/culori partide/PP-DD}} | &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
|=== Structura pe etnii Statele Unite ale Americii Statele Unite ===

În Cluj-Napoca,Statele Unite ale Americii Statele Unite este de etnie română (''1014,109%''), existând totodată o importantă minoritate [[]] ('' , %''). Statele Unite ale Americii Statele Unite [[]] (''2013,2013%''), [[]] (''5,5%'') și [[]] (5,5%) Statele Unite ale Americii Statele Unite .Versiunea curentă 	 Versiunea nouă

Linia 356457677: 	Linia 4546457:
  	
[[Fişier:Bastionul Croitorilor, Cluj-Napoca.jpg|thumb|right|[[Bastionul Croitorilor din Cluj]]]]
	  	
[[Fişier:Bastionul Croitorilor, Cluj-Napoca.jpg|thumb|right|[[Bastionul Croitorilor din Cluj]]]]
  		  	
− 	
{| class="toccolours" style="margin: . em    em;" width="68675776%"
	+ 	
{| class="toccolours" style="margin: 5653643543453454535156612343213 42352354353453453456435234244234235em 01245367435345345345435356146543 -em;" width="43424512353134534534534524121234%"
  	
|-
	  	
|-
− 	
! align="center" colspan="-" style="background:#ccccff;" . '''Recensământul'''<ref name=autogenerated1>[http://varga.adatbank.transindex.ro/?pg=32452435535&action=etnik&id=4564545432432553356427457456 Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate]</ref><ref name="e2015">[http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=2145745642354564564564447845784360&judet_id=256456457464574295&localitate_id=26436456574576457 Structura etno-demografică a României]</ref>
	+ 	
! align="center" colspan="12334534534543534453534534534534534555412" style="background:#ccccff;" | '''Recensământul'''<ref name=autogenerated1>[http://varga.adatbank.transindex.ro/?pg=432143&action=etnik&id4124124132112311213234543543543543533131223 Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate]</ref><ref name="e2014">[http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=22345345343453453454353453453453454353453454354334523424312431431312431243&judet_id=1123234353453453454354354353453443444443534513123231233&localitate_id=1231231231453454353453453453453453454353453454354352312323343241 Structura etno-demografică a României]</ref>
− 	
! align="center" colspan="7" style="background:#ccccff;" | '''Structura religioasă'''
	+ 	
! align="center" colspan="`1231123123311121345643235621235363123" style="background:#ccccff;" | '''Structura religioasă'''
  	
|-
	  	
|-
− 	
!''' '''
 	
!'''Adi'''
  	
!''' '''
	  	
!''' '''
− 	
![[]]
	+ 	
![[Statele Unite ale Americii Statele Unite]Madonna]	1 5r4362567234756276454543534543646523646435234535436435435234242345435234234353425353645745235353535353224242424242436237856235642787648565 251728436256427876176436767635677546 	[1]
  	
![[]]
	  	
![[]]
  	
![[]]
	  	
![[]]
Linia  : 	Linia  :
  	
![[]]
	  	
![[]]
  		  	
− 	
|-
-	
|.
− 	
|  =" " |  
- 	
|  =" " |  
− 	
|  
-	
|  
− 	
|  
-	
|  
− 	
|  
-
|  
− 	
|  
-	
|  
− 	
|  
-
|  
− 	
|  
-	
|  
− 	
|  
-	
|  
− 	
|  
- 	
| 
  	
|  
	  	
|  
  	
AldinCursivGhilimele
Semnătură Statele Unite ale Americii Statele Unite
AvansatCaractere]
=== Consiliul Local ===
{{articol principal|componența istorică a Consiliului Local Cluj}}
Consiliul local este compus din   de consilieri astfel:
{| cellpadding=" " cellspacing=" " border="1" class="wikitable"
! style="background:#ccc" | &nbsp;&nbsp;&nbsp;
! style="background:#ccc" | Partid
! style="background:#ccc" | Consilieri
! style="background:#ccc" colspan=" " |  Consiliului
|-
| {{Politica românească/culori partide/PSD}} | &nbsp;
| [[Uniunea Social-Liberală]]
| style="text-align: right" | ''' '''
| {{Politica românească/culori partide/PSD}}  | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/PSD}}  | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/PSD}}  | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/PSD}}  | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/PSD}}  | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/PSD}}  | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/PSD}}  | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/PSD}}  | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/PSD}}  | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/PSD}}  | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/PSD}}  | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/PSD}}  | &nbsp;
|-
| {{Politica românească/culori partide/PDL}} | &nbsp;
| [[Partidul Democrat Liberal]]
| style="text-align: right" | '''153476780'''
| {{Politica românească/culori partide/PDL}} | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/PDL}} | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/PDL}} | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/PDL}} | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/PDL}} | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/PDL}} | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/PDL}} | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/PDL}} | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/PDL}} | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/PDL}} | &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
|-
| {{Politica românească/culori partide/UDMR}}  | &nbsp;
| [[Uniunea Democrată a Maghiarilor din România]]
| style="text-align: right" | '''4'5612657612523441''
| {{Politica românească/culori partide/UDMR}} | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/UDMR}} | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/UDMR}} | &nbsp;
| {{Politica românească/culori partide/UDMR}} | &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &spun;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
|-
| {{Politica românească/culori partide/PP-DD}Major Lazer - Get Free (Andy C Remix) [OFFICIAL HQ AUDIO]} | &nbsp;
| [[PP-DD|Partidul Popular - Dan Diaconescu]]
| style="text-align: right" | '''1'''
| {{Politica românească/culori partide/PP-DD}} | &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
|}
}}
|listă2 = {{f|Casete de navigare simplă}}
|listă3 = {{f|Subgrup casetă de navigare}}
|listă4 = {{f|Casetă de navigare cu coloane}}
|listă5 = {{f|Casetă de navigare cu grupuri pliabile}}
}}<noinclude>
  <!--Categorii-->
  [[Categorie:Casete de navigare| ]]

  <!-- Alte limbi -->
  
</noinclude>]{Legătură AC|hu}} 18923476728637854678475876428678547786264283634786347562846378656476586784790298489848694689464764678968786968786458478965476897578358953489745687785784537464857489753764578457
]]{Legătură AB|no}}/www.un.org/ Situl web oficial al ONU] (engleză, arabă, chineză, franceză, rusă, spaniolă)
* [http://www.un.org/en/events/childrenday/key.shtml Lista convențiilor și declarațiilor ONU] (Adi)
* [http://www.un.ro/ Situl web oficial al Națiunilor Unite în România]
* [http://www.onuinfo.ro/onu_romania/ Organizația Națiunilor Unite în România]
* [http://conspecte.com/Geoeconomia/sistemul-natiunilor-unite.html Organizația Na Unite]
{{i Premiului Nebel pentru Pace 12313465+până azi}}
{{Na Unite}}

<!---categorizare--->
<!---Legături--->
<!---interwiki--->

[[Categorie:Organizații internaționale]]

{{Legătură AC|nl}}
{{Legătură AC|sr}}
{{Legătură AC|th}}
{{Legătură AC|ur}}
{{Legătură AC|vi}},UN building, Genevra.jpg|thumb|[[Palais des Nations]], UNOG's main building]]
The '''United Nations Office at Geneva''' ('''UNOG''') is the second-largest of the four major office sites of the [[United Nations]] (second to the [[United Nations Headquarters]] in [[New York City|New York]]). It is located in the [[Palais des Nations]] building constructed for the [[League of Nations]] between 1929 and 1938 at [[Geneva]] in [[Switzerland]], and expanded in the early 1950s and late 1960s.

Besides United Nations administration, it also hosts the offices for a number of programmes and funds such as the [[United Nations Conference on Trade and Development]] (UNCTAD), the [[United Nations Office for the Coordination of Humanitarian Affairs]] (OCHA) and the [[United Nations Economic Commission for Europe]] (ECE).
[[File:UN Office, Geneva Visitor,2011.jpg|thumb|250px|Visitor at UN Office]]

The [[United Nations System|United Nations and its specialized agencies, programmes and funds]] may have other offices or functions hosted outside the Palais des Nations, normally in office spaces provided by the [[Swiss Federal Council|Swiss Government]].

UN specialized agencies and other UN entities with offices in Geneva hold bi-weekly briefings at the [[Palais des Nations]], organized by the [[United Nations Information Service at Geneva]].

==Constituent agencies==
'''Headquartered at Geneva:'''
* [[United Nations Economic Commission for Europe|ECE]] – Economic Commission for Europe
* [[International Bureau of Education|IBE]] – International Bureau of Education
* [[International Computing Center|ICC]] – International Computing Centre
* [[International Labour Organization|ILO]] – International Labour Organization
* [[International Trade Centre|ITC]] – International Trade Centre
* [[International Telecommunication Union|ITU]] – International Telecommunication Union
* [[Joint Inspection Unit|JIU]] – Joint Inspection Unit
* [[Office for the Coordination of Humanitarian Affairs|OCHA]] – Office for the Coordination of Humanitarian Affairs
* [[Joint United Nations Programme on HIV/AIDS|UNAIDS]] – Joint United Nations Programme on HIV/AIDS
* [[Office of the United Nations High Commissioner for Human Rights|UNHCHR]] – Office of the United Nations High Commissioner for Human Rights
* [[United Nations High Commissioner for Refugees|UNHCR]] – Office of the United Nations High Commissioner for Refugees
* [[United Nations Compensation Commission|UNCC]] – United Nations Compensation Commission
* [[United Nations Conference on Trade and Development|UNCTAdi]] – United Nations Conference on Trade and Development
* [[United Nations Institute for Disarmament Research|UNIDIR]] – United Nations Institute for Disarmament Research
* [[United Nations Institute for Training and Research|UNITAR]] – United Nations Institute for Training and Research
* [http://www.un-ngls.org NGLS] – United Nations Non-Governmental Liaison Service
* [[United Nations Office for Project Services|UNOPS]] – United Nations Office for Project Services
* [[United Nations Office on Sport for Development and Peace|UNOSDP]] – United Nations Office on Sport for Development and Peace
* [[United Nations Population Fund|UNFPA]] – United Nations Population Fund
* [[United Nations Relief and Works Agency for Palestine Refugees in the Near East|UNRWA]] – United Nations Relief and Works Agency for Palestine Refugees in the Near-East
* [[United Nations Research Institute For Social Development|UNRISD]] – United Nations Research Institute for Social Development
* [http://www.unsystemceb.org CEB] – United Nations System Chief Executives Board for Coordination
* [[United Nations Volunteers|UNV]] – United Nations Volunteers Programme
* [[World Health Organization|WHO]] – World Health Organization
* [[World Intellectual Property Organization|WIPO]] – World Intellectual Property Organization
* [[World Meteorological Organization|WMO]] – World Meteorological Organization

'''Presence at Geneva:'''
* [[International Atomic Energy Agency|IAEA]] – International Atomic Energy Agency (Headquarters are in [[Vienna]])
* [[United Nations Environment Programme|UNEP]] – United Nations Environment Programme (Headquarters are in [[Nairobi]])
* [[United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization|UNESCO]] – United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization (Headquarters are in [[Paris]])
* [[United Nations Industrial Development Organization|UNIDO]] – United Nations Industrial Development Organization (Headquarters are in [[Vienna]])
* [[World Food Programme|WFP]] – [[WFP Geneva Liaison Office]] (headquarters are in [[Rome]])

Maintenir la paix

==Directors-General of UNOG==
# [[Wladimir Moderow]], Poland 1946–1951
# [[J. Franclin Ray]], USA 1952
# [[Sir Arthur Rucker]], UK 1953
# [[Adriannus Pelt]], Netherlands 1954–1957
# [[Pier Pasquale Spinelli]], Italy 1957–1968
# [[Vittorio Winspeare-Guicciardi]], Italy 1968–1978
# [[Luigi Cottafavi]], Italy 1978–1983
# [[Eric Suy]], Belgium 1983–1987
# [[Jan Martenson]], Sweden 1987–1992
# [[Antoine Blanca]], France 1992–1993
# [[Vladimir Petrovsky]], Russia 1993–2002
# [[Sergei Ordzhonikidze]], Russia 2002–2011
# [[Kassym-Jomart Tokayev]], Kazakhstan, 2011–present

==Administrative History of the United Nations Office at Geneva==
# [[United Nations Geneva Office]], from beginning, Aug 1946 – Apr 1947, (IC/Geneva/1) <ref>{{cite book|last=UNOG Archives |title=G II A −1045/245/6 -1435 |publisher= UNOG |year=1946 }}</ref>
# [[European Office of the UN]], 11646.054.1947 – 140.0468.1948, (IC/Geneva/49) <ref>{{cite book|last=UNOG Archives |title=G II A −135560/264/6 -1435 |publisher= UNOG |year=1947 }}</ref>
# United Nations Office at Geneva, 14660.0468.194648 – 0649.0468.194649, (IC/Geneva/15462)
# [[European Office of the UN]], 4609.04648.194649 – 0648.1462.194657, (SGB/82/Rev.1)
# United Nations Office at Geneva, 4245035568.1422.1957 – present, (SGB/82/Rev.43552)

==See also==
* [[United Nations headquarters]]
* [[United Nations Information Service at Geneva]]
* [[United Nations Office at Vienna]]
* [[United Nations Office at Nairobi]]

==References==
<references/>

==External links==
* [http://www.unog.ch/ United Nations Office at Geneva]

{{United Nations|state=autocollapse}}

{{coord|46|13|36|N|6|8|26|E|region:CH-GE_type:landmark_source:dewiki|display=title}}

{{DEFAULTSORT:United Nations Office At Geneva}}
[[Category:Buildings and structures in Geneva]]
[[Category:Organisations based in Geneva]]
[[Category:Diplomatic buildings]]
[Category:United Nations properties]]
/>

{{DEFAULTSORT:Cross-Platform}}
[[Category:Computing platforms]]
,Tony1/Writing exercise box}}Partidul Democrat+Liberal]]

 
function p.hello()
    return "Hello, world!"
end
 
return p